PENTRU ELEVII CLASELOR A VII-A

Celenterate (Coelenterata, Radiata) sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice, ce trăiesc în orice mediu salin.

Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două foițe embrionare și anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.

Posedă celule urzicatoare sau lipicioase.

VIERMII PLAȚI

 Viermi plați au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu un singur orificiu buco-anal. Cavitatea corpului este de origine blastoceliană, plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al limfei. În general corpul este unitar: foliaceu (seamănă cu o frunză,), fuziform, sau în formă de panglică. La formele libere tegumentul este ciliat. La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu o cuticulă, care împreună cu musculatura formează teaca musculo-cutanată. Speciile parazite au formațiuni cuticulare pentru fixare, constând în cârlige, spini, țepi. La formele libere spinii, țepii, dinții reprezintă armături cuticulare ale aparatului copulator. În general sunt hermafrodiți și paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar există și specii care trăiesc liber în apă (ex. planarii).

VIERMII CILINDRICI

1.    Încrengătura Nematodele sau viermi cilindrici include diverse grupe de animale. Este foarte dificil să distingem speciile de nematode. Până în prezent au fost descrise peste 28 de mii de specii, din care peste 16.000 sunt paraziți.

2.    

Sunt organisme marine, dulcicole, sau terestre, unele specii duc un mod de viață liber, altele sunt parazite ale plantelor și animalelor, inclusiv ale omului.

3.    

Sunt organisme triploblastice (corpul este format din trei foițe embrionare: ectoderm, mezoderm și endoderm), bilaterale, vermiforme, blastocelomate. Corpul lor este bilateral simetric, nesegmentat, alungit (filiform) și cilindric în secțiune transversală, extremitățile sunt efilate leger.

4.    

Aproape toate nematodele au o culoare albicioasă.

5.    

Peretele corpului (tegumentul) este format din cuticulă stratificată groasă, epiderm și mușchii longitudinali. Mușchii circulari sunt complet absenți.

1.    

Cuticula este foarte dură și conține tije scheletice și fibre. Dezvoltarea larvelor este însoțite de obicei de schimbarea cuticulei (năpârlire). Viermele năpârlește de patru ori în viața lui.

2.    

Epidermul sau hipodermul poate fi sincițial sau celular. Acesta are de obicei patru cordoane longitudinale (cordonul epidermal dorsal, cordonul epidermal ventral și două cordoane epidermale laterale). Nucleele epidermului se află în aceste cordoane.

3.    

Stratul muscular este format numai din mușchi longitudinali (mușchii circulari sunt absenți). Stratul muscular este divizat de cordoanele epidermale în patru câmpuri musculare (2 câmpuri dorso-laterale și 2 câmpuri ventro-laterale). Prelungirile musculare ale tuturor celulelor musculare ale celor două câmpuri musculare dorso-laterale se unesc cu nervul dorsal. În mod similar, toate prelungirile musculare ale celor două câmpuri musculare ventro-laterale se unesc cu nervul ventral.

1.    

Spațiul între tegument și tubul digestiv este numit pseudocel sau pseudocelom (este absent celomul adevărat). Pseudocelul este umplut cu lichid, fibre și celule gigant.

2.    

Sistemul circulator și respirator este absent. Cilii în toate etapele de dezvoltare sunt absenți.

3.    

Tubului digestiv este lung și drept, el conține gura, faringele musculos, intestinul și anusul. Intestinul nu are strat muscular.

4.    

Sistemul excretor este unic. Celulele cu flamură vibratilă sunt absente. Sistemul excretor este format din una sau două celule renete gigante sau dintr-un sistem de tuburi de colectare în formă de H.

5.    

Sistemul nervos este format dintr-un inel nervos perifaringian, și trunchiuri nervoase longitudinale care se află în cele patru cordoanele epidermale.

1.    

Organele de simț sunt slab dezvoltate. Acestea sunt reprezentate de papile mici și o pereche de amfide pe fiecare parte a capului. Unele specii au o pereche de organe de simț caudale numit fasmide.

2.    

Are loc numai reproducerea sexuală. Sunt dioici - cele două sexe (feminin și masculin) sunt separate. Există un dimorfism sexual marcat, la masculi extremitate posterioară este de obicei în formă de cârlig. La unele specii femela secretă un feromon pentru a atrage masculul.

3.    

Fecundarea este internă. Clivajul (diviziunea zigotului în blastomere) este puternic determinat. Ciclului de viață implică stadii larvare.

VIERMII INELAȚI

Viermii sunt animale nevertebrate inferioare, mai evoluate decât celenteratele, lipsite de picioare, care au corpul moale, lunguieț, cu piele lucioasă, ale căror medii de trai sunt cel subteran și cel acvatic. De asemenea, mulți viermi sunt paraziți, ale căror gazde sunt plantele și animalele. Viermii cad deseori pradă păsărilor insectivore, dar și a unor lipitori. Sunt folosiți uneori ca momeală pentru pești. Nu sunt dăunători, deci nu reprezintă un stres pentru oameni.

Caractere generale ale viermilor:

sunt metazoare tridermice, cu simetrie bilaterala, la care apare mezodermul;

majoritatea se deplaseaza prin tarare;

sunt forme libere (traiesc de obicei in mediul umed) si forme parazite (lipitorile).

ÎNCRENGĂTURA MOLUȘTE

Moluștele sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de moluște provine din latinescul molluscus (mollis însemând moale) și reprezintă principala caracteristică a corpului acestor organisme. Printre reprezentanții moluștelor sunt scoicile, melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare celomate protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției, unele au devenit asimetrice (majoritatea melcilor).

Corpul moluștelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior și masă viscerală.

Capul este bine dezvoltat și distinct la gasteropode și cefalopode, și redus la amfineurieni și scafopode. În cazul lameli branhiatelor, capul a regresat până la dispariție. Melcii, limacșii, caracatița, sepia și nautilul au capul bine diferențiat, iar la scoici acesta este practic inexistent.

Piciorul este un organ muscular situat în partea ventrală a corpului. La cefalopode, picioarele sunt aranjate în regiunea capului.

Masa viscerală are forma unui sac, în care sunt localizate organele interne ce realizează funcții de relație, de nutriție și de reproducere.

În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au manta și cochilie. Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor. Aspectul mantalei este de membrană. Ea mai poartă și denumirea de pallium și este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele corpului. Funcțiile mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejează corpul (în special masa viscerală), secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ respirator. Între manta și peretele corpului se găsește un spațiu numit cavitate paleală. Această cavitate mai poartă și denumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt adăpostite branhiile și alte organe.

Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică moluștelor, asemenea cavității paleale. Ea este o formațiune dură, calcaroasă, cu rol principal de protecție a masei viscerale și a întregului animal. Mai are și rol de schelet extern, pe cochilie fiind fixat o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. De asemenea, diferă și gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăți. La unele moluște, cochilia a regresat până la dispariție.

ÎNCRENGĂTURA ARTROPODE. CLASA CRUSTACEE

Corpul crustaceelor este alcătuit din  cefalotorace și  abdomen, fiind acoperit cu o crustă din calcar și chitină. Racii au pe cefalotorace: 2 ochi, 2 antene care sunt organe de simț, o cavitate bucală cu fălci tăioase, 5 perechi de picioare, prima pereche purtând clești. Abdomenul este alungit și mai îngust comparativ cu cefalotoracele, format din 7 segmente. Ultimele 2 segmente formează o coadă cu care lovesc apa și se deplasează. Pe primele 5 segmente există picioare mici și scurte.  Crustaceele respiră prin toată suprafața corpului sau prin branhii. Sângele este albastru datorită unui pigment. Reproducerea este sexuată.

CLASA ARANHIDE.

Arahnidele (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Denumirea clasei provine de la cuvântul grecesc αράχνη (arachne) – păianjen, există o legendă despre Arachne, o țesătoare care a fost preschimbată în păianjen de către Atena. Se cunosc în jur de 100 000 specii de arahnide care trăiesc pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii și căpușele. Știința care se ocupă cu cercetarea arahnidelor se numește - Arahnologie.

CLASA INSECTE

Insectele reprezintă o clasă de animale nevertebrate hexapode aparținând încrengăturii Arthropoda, subîncrengătura Hexapoda. În natură există circa un milion de specii de insecte, care viețuiesc atât în mediile terestre cât și în cele acvatice. Insectele pot fi apterigote (fără aripi) sau pterigote (cu aripi).

Cea mai largă și uniform răspândită categorie taxonomică din cadrul artropodelor, insectele alcătuiesc grupul cel mai divers de animale de pe Pământ, arealul fiind cu precădere uscatul, existând cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre care aproximativ 925.000 au fost cercetate și descrise.

Insectele reprezintă, de departe, cel mai numeros grup de animale de pe Pământ, reprezentând 95% dintre artropode și 65% dintre numărul membrilor regnului animal.

Corpul lor este împărțit în 3 părți: cap, torace și abdomen.