Postul Paștelui

Creştinii români numesc acest post şi Postul Mare. Motivul ar fi acela că durează 40 de zile, plus Săptămâna Patimilor.

După duminica înfricoșatei judecăți, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paști, ci se începe postul.

Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Astfel, în această perioadă sunt interzise nunțile și botezurile pe toată perioada Postului Paștelui. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

 Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. 

Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească. Mai mult, aceștia trebuie să se înalte sufleteste prin rugăciune alaturi de fapte bune.

Câteva mâncăruri de post ar fi:

-chiftele de post

-sarmale de post

-vinete pane de post

-varză călită de post

Iar câteva deserturi ar fi:

-brioșe de post 

-clătite de post 

-gogoși de post