Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele.

De asemenea, au fost descoperite şi monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.

    În limitele orașului, plantatiile verzi ocupă 2741 ha, fără terenurile înverzite interioare din cartiere. Zonele verzi cuprind pădurile-parcuri, parcurile, gradinile, scuarurile, parcul dendrologic, grădina botanică, grădina zoologică, etc.  

    Rețeaua hidrografică a Chișinăului face parte din bazinul rîului Nistru.

    Pe teritoriul Chișinăului și în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcție (calcar, var, nisip, piatră brută, pietriș, argilă), exploatate la Cricova, Mileștii Mici, Făurești, Goian, Bubuieci, Vadul lui Vodă și Cobusca.

    Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere (arici, cîrtițe, lilieci șoareci de cîmp, veverițe, diverse rozătoare, etc.), 75 specii de (lăstuni, grauri, vrăbii, ciori, etc.) și 14 specii de reptile și amfibieni (broaște, broaște de rîu, șerpi, șopîrle, etc.). În bazinele acvatice viețuiesc circa 20 specii de pești (plătica, carasul, bibanul, crapul, soreanul, etc.