Coordonator de proiect : Savin Ludmila

Cuprins:

Cuvânt înainte............................................................pag.3

Capitolul I

Biografia marelui scriitor............................................pag.4

Capitolul II

Sadoveanu , rapsod și creator al unei ample fresce sociale și al condiției umane.............................................................................pag.9

Capitolul III

Totalizare.........................................................................................pag.25

Concluzie.........................................................................................pag.28

Cuvânt înainte

Cel ce a fost supranumit "Ceahlăul prozei românești" sau "Stefan cel Mare al literaturii române" ori “Al treilea mare Mihai din istoria poporului român" - Mihail Sadoveanu - una dintre principalele și maiestuoasele coloane de lumina ale culturii și ale existenței noastre  și-a consacrat extrem de bogată  creațiea artistică, adunată in peste 120 de volume, unui singur erou: poporul român, surprins în diferite ipostaze și întruchipari și evocat în diferite momente, incepând din cele mai îndepartate timpuri ale alcătuirii ființei neamului și pâna în contemporaneitate.

Capitolul I

Biografia marelui scriitor.

Mihail Sadoveanu

 (n. 5 noiembrie1880, Paşcani - d. 19 octombrie1961, Bucureşti) 

A fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlăul literaturii române.

1887 Mihail Sadoveanu este în clasa I la şcoala primară din satul Vatra Paşcani. Primul său învăţător Mihai Busuioc, îi va marca hotărâtor evoluţia. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocată figura celui care l-a învăţăţat "ortografia si istoria".

1891 Termina școala primară din Vatra Paşcanilor ,dar, pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Fălticeni, este nevoit să repete clasa a IV-a, deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban".

In 1904 se stabilește la București, se casatoreste, și va avea  unsprezece copii.

1900 După absolvirea Liceului Naţional se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, după îndemnul tatălui său. Nu va urma pentru multă vreme  aceste cursuri, fiind atras de mirajul literaturii . Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câțiva ani ,Dureri înăbuşite. La  hotarârea eroică de a trăi din scris.

1944 Ororile razboiului îl ating din greu Paul- Mihu, fiul cel mai tânar al scriitorului, moare la Turda, în luptele de eliberare a Transilvaniei. Casa din strada Witting 12 este lovită de bombe. 

1961 Bolnav de câtiva ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge din viata la 19 octombrie. Este înmormântat la cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.

Cladirea din dealul Copoului a apartinut, in veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. Pe la 1917-1918, aflindu-se in refugiu la Iași, in timpul razboiului, aici a locuit și George Enescu. Intre 1918-1936, casa a aparținut lui Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane, care a scris aici 35 de titluri din opera sa. Din 1980, cladirea a devenit casa memoriala, obiectiv al Muzeului Literaturii Romane. In prima duminica (a lunii mai) in care arborii din curte infloresc aici se organizeaza traditionala, "Sarbatoare a liliacului".

 Adresa: Aleea Sadoveanu nr. 12

Capitolul II

Sadoveanu , rapsod și creator al unei ample fresce sociale și al condiției umane.

 CONDIŢIA ISTORICĂ 

• *epoca de început a neamului:

• ,,Creanga de aur''- 1933 

• *istoria Moldovei 

• ,,Fraţii Jderi''- 1935-1942 

• ,,Şoimii''- 1904

• ,,Nicoară Potcoavă''- 1952

• ,,Neamul Şoimăreştilor''- 1915 

• ,,Nunta domniţei Ruxanda''- 1932 

• ,,Zodia cancerului''-1929

,,Neamul Șoimareștilor''

Rezumat 

Acţiunea se petrece în Moldova de la începutul secolului al XVII-lea, în contextul luptelor pentru putere dintre urmaşii domnitorului Ştefan cel Mare: Ştefan Tomşa al II-lea , voievodul Moldovei, şi urmaşii lui Ieremia Movilă, pretendenţi la domnie.

Tudor Şoimaru  este un oştean în armata voievodului Tomşa, provenind dintr-o familie veche de răzeşi din satul Șoimăreşti. După 20 de ani de pribegie prin străinătate, el se hotărăşte să se întoarcă în satul natal pentru a-şi revedea rudele.

Împreună cu alţi doi prieteni, Tudor o salvează pe Magda , fiica boierului Orheianu , din mâinile hatmanului de cazaci Vasca – cel care o răpise.Tudor se îndrăgosteşte de Magda, dar apoi află că tatăl ei, boierul Stroie Orheianu este cel care i-a ucis tatăl şi le-a furat rudelor lui jumătate din moşia răzăşească. Acum, el va fi chinuit de dragostea pentru Magda şi dorinţa de a face dreptate familiei sale.

Secvență din judecată:

În această opera mi-a plăcut trecerea neobservată dintre istorie și dragoste. Toate figurile de stil au dat culoare paginilor. Am admirat demnitatea , patriotismul și curajul personajelor.

POEZIA NATURII,  CONDIŢIE A LIBERTĂŢII

• ,,Dumbrava minunată''- 1922

• ,,Ţara de dincolo de negură''- 1926

• ,,Împărăţia apelor''-1928 

• ,,Măria sa Puiul Pădurii''- 1931

• ,,Nopţile de Sânziene''- 1934 

• ,,Valea Frumoasei''- 1938 

• ,,Ochi de urs''- 1938 

• ,,Ostrovul lupilor''- 1941 

• ,,Nada Florilor''- 1951

 "În pădurea Petrișorului"

Secvență din opera ,,În pădurea Petrișorului''

În țihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaie deasă și caldă de raze; roiuri de musculițe se roteau ici-colo, țesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite culori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi ușurel, și-n urmă-le nuielușele se clătinau, tremurându-și frunzele lucii.