Tema: Tehnologia evaluării sumative orale (ESO)

Una dintre metodele ce vizează performanţele elevilor, exprimate în termeni de produse observabile ale învăţării este proba orală, care presupune o realizare a unei conversaţii prin care profesorul urmăreşte identifarea cantităţii şi calităţii instrucţiei.

    Evaluarea sumativă orală (ESO) este la fel de importantă ca şi forma scrisă a evaluării sumative şi are drept scop verificarea gradului de posedare a competenţelor de comunicare orală: 

    – perceperea corectă a mesajului audiat, citit, auzit în limitele standardelor de conţinut; 

    – utilizarea în contexte noi, necunoscute a vocabularului însuşit; 

    – producerea mesajelor orale, în variate contexte.

Examinarea orală constă în probe la care răspunsurile sunt date oral, dar în unele cazuri sunt solicitate şi în scris. Obiectivele generale ale probei orale privesc: ce ştie subiectul în legătură cu o temă, abilităţile verbale orale.

Proba orală se realizează în multiple forme, utilizându-se tehnici variate: 

a. conversaţia

b. interviul

c. verificarea realizată pe baza unui suport vizual

d. verificarea orală cu acordarea unui timp de pregătire a răspunsurilor

e. expunerea orală

f. citirea unor dialoguri incomplete

g. dezbaterea sau discuţia

În acest context, remarcăm avantajele probelor orale: 

    • Verificările orale evaluează mai multe aspecte ale performanţelor şcolare decât alte metode. Îi deprinde pe elevi cu comunicarea orală directă, frecventă în viaţă. 

    • Îndeplineşte şi funcţii de învăţare, prin repetarea şi fixarea cunoştinţelor. 

    • Verificarea se distinge printr-un grad de interactivitate şi favorizează răspunsuri corecte şi complete, prin întrebări suplimentare. 

    • Tratarea diferenţiată a elevilor face posibilă dificultatea solicitărilor, ritmul întrebărilor la posibilităţile acestora

Vizavi de acestea, există şi dezavantaje: 

    • Probele orale au o validitate redusă datorită imposibilităţii acoperirii uniforme a conţinuturilor predate pe un interval mai mare de timp şi verificarea tuturor elevilor. 

    • Operează un sondaj în conţinuturile predate şi în rândul elevilor. Dacă s-ar limita numai la probe orale ar avansa în condiţiile unui feed-back parţial, incomplet. 

• Durata scurtă a examinării, răspunsurile nu se conservă, nu pot fi „revăzute” de evaluator la care se adaugă variaţia comportamentului evaluatorului (oboseală, neatenţie, supărare etc.), precum şi influenţa exercitată asupra acestuia de opinia formată asupra elevului verificat (efectele-halo, Pygmalion).