EDUCAȚIE ONLINE PRIN PARTENERIATE

        PROGRAM         TRANSNAȚIONAL 

DE MENTORAT

„OMNIA MUTANTUR, NIHIL INTERIT !“

(Totul se schimbă, nimic nu dispare!)

Ovidiu - Metamorfoze

148 de ani de excelență

în educație

Performanţă, putere şi prestigiu

Director   

Colegiul Național “Costache Negri”

Prof. Andra IONESCU

1876  * V. A. Urechia, deputat de Ismail, propune înfiinţarea unei şcoli la Ismail;

1877  * 1 iunie - Înfiinţarea „Şcolii de învăţători săteşti” la Ismail;

     * 26 octombrie - Deschiderea cursurilor : director, profesor Grigore Petrovanu;

FILE DE ISTORIE

1878  * 26 august – Directorul şcolii primeşte dispoziţie din partea Ministerului pentru strămutarea şcolii la Galaţi, în urma reocupării sudului Basarabiei de către trupele ţariste; totodată, erau strămutate Episcopia şi Seminarul Eparhial;

    * septembrie – Evacuarea şcolii;

   * octombrie – Începerea cursurilor în clasele ce fuseseră proprietatea lui Costache Negri, pe strada Mihai Bravu, nr. 48. 

1891 *25 august – Directorul şcolii, profesorul Dionisie Mardan, propune Ministerului Instrucţiunii să acorde şcolii denumirea de „Gheorghe Asachi”; Ministerul apreciază că este mai nimerit să poarte numele lui Costache Negri;

1898  * Ministerul Instituţiunii, Spiru Haret, obţine un credit de un milion de lei pentru construirea unui local propriu al Şcolii Normale „Costache Negri”;

 1898-1902 * Construirea noului local pe strada Brăilei;

1902  * martie – Solemnitatea inaugurării noului local cu denumirea „Şcoala Normală de băieţi „Costache Negri”, Galaţi”, cu participarea Ministrului Instrucţiunii Spiru Haret;

1905  * februarie – Desfiinţarea Şcolii Normale din Galaţi prin ordinul noului ministru al Instrucţiunii, G. Vlădescu, din guvernul conservator numit la 4 ian. 1905, prezidat de Gh-Grigore Cantacuzino;

* martie – Primarul oraşului înaintează un memoriu guvernului în care cere să nu se desfiinţeze Şcoala Normală din Galaţi;

 * septembrie – Închiderea şcolii; transferarea elevilor la Şcolile Normale din Bârlad, Iaşi , Craiova, Bucureşti;

1907  * 20 octombrie – Redeschiderea cursurilor în Şcoala Normală „Costache Negri”, Galaţi, în prezenţa ministrului Spiru Haret, sub direcţia prof. N. Longinescu;

 1916  * Evacuarea localului şcolii din cauza războiului, transformarea lui în spital şi ocuparea de către ruşi;

1918-1920 *Efectuarea reparaţiilor după război;       reamenajarea fermei ce avea o suprafaţă de 11 ha;

1928  * februarie – Hotărârea Comitetului Şcolar de a construi portalul principal al şcolii şi propunerea aşezării statuii lui Costache Negri pe cheia de boltă;

1929-1933 * Perioadă de greutăţi financiare provocate de criza economică prin care trecea România în acea perioadă

•Anii 1937 – 1941 au fost deosebit de grei pentru Şcoala Normală din Galaţi. În afară de situaţia grea din punct de vedere economic, în această perioadă, mişcarea fascisto-legionară a început să capete adepţi prin şcoli. Cadrele didactice ale şcolii au avut mult de luptat în faţa acestei situaţii.

•1937 * Aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea Şcolii Normale „C. Negri” şi dezvelirea bustului profesorului N. Longinescu;

•1938 * Înfiinţarea fanfarei şcolii, instrumentele fiind aduse de la Şcoala Normală din Cetatea Albă;

•1940 * 10 noiembrie – Deteriorarea gravă a clădirii în urma cutremurului;

•În această perioadă, ferma şcolii avea 35 ha teren arabil, 25 ha în jurul şcolii şi 10 ha la 5 km distanţă, la Fileşti. Fără a se investi capitaluri mari, numai prin munca elevilor şi a personalului de îngrijire, ferma a furnizat produse diverse satelor vecine cu Galaţiul: cereale, fructe, legume, zarzavaturi, carne.

1942 * Militarizarea şcolii , mobilizarea unor profesori pe front şi înlocuirea acestora cu profesori suplinitori sau de la alte şcoli din oraş;

1944  * 1 aprilie – Închiderea şcolii şi evacuarea avutului şi personalului;

           * Ocuparea localului şcolii de către Armata a 3-a Română, prin ordinul 20 017;

          * 16 aprilie – Bombardarea fermei; deteriorarea clădirii şcolii în urma bombardamentului;

1945  * Ocuparea localului şcolii de către armata germană în retragere; bombardarea şi incendierea lui, ulterior;

Perioada 1944 – 1989

 Reforma învăţământului, iniţiată de statul comunist în anul 1948, a determinat câteva modificări importante în existenţa şcolii. În Galaţi, Şcoala Normală “Costache Negri” a început să funcţioneze sub denumirea de “Şcoală Pedagogică”, până în 1959, când, la aniversarea a 100 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, profesorii şcolii au propus şi au reuşit să-i redea vechiul nume “C. Negri”. 

•După ce timp de 77 de ani şcoala îşi deschisese porţile numai băieţilor, în 1954 a avut loc mixtarea şcolii, pentru ca astăzi majoritatea covârşitoare a elevilor să o constituie fetele.

În 1954, alături de învăţători/învăţătoare, a funcţionat secţia educatoare. 

În 1957 s -a înfiinţat învăţământul postliceal, pentru secţiile de învăţători şi educatoare, cursuri de zi, iar din 1961 – 1962, învăţământul fără frecvenţă; în 1971 a apărut secţia de învăţătoare-maistre, atât la învăţământul liceal, cât şi la cel postliceal. 

•După o scurtă perioadă (1963 – 1967) în care dublul profil – teoretic şi practic – a schimbat denumirea şcolii în “Şcoala Medie nr. 7 – cu secţie de învăţători şi educatoare”, s -a stabilit numele de Liceul Pedagogic “Costache Negri”, sub care a funcţionat până în 1990, când s -a revenit la vechea denumire, Şcoala Normală “Costache Negri”.

•Un eveniment deosebit în existenţa şcolii l -a constituit sărbătorirea centenarului, în 1977. Bilanţul celor 100 de pagini de lumină ale istoriei liceului este impresionant: 2 760 de învăţători şi învăţătoare, 936 educatoare, 140 învăţătoare-maistre, peste 1 000 de învăţători şi educatoare proveniţi de la secţia postliceală, fără frecvenţă.

•În anul centenarului, şcoala funcţiona cu 930 de elevi, după cum urmează: 7 clase cu 255 elevi – treapta I; 11 clase cu 381 elevi – treapta a II-a; 8 clase de aplicaţie cu 294 elevi.

Orchestra de muzică populară “Ghiocelul”, 

alcătuită numai din fete, unică în țară
dirijor, prof. Arginteanu Cristian

•Cutremurele din 1977 şi 1986 au avariat grav clădirea, aceasta devenind aproape de neutilizat: pereţi dislocaţi, acoperiş prăbuşit, plafoane fisurate sau chiar căzute.