Pe când Iisus mergea spre Ierusalim, a trecut prin mijlocul Samariei și al Galileii și a intrat într-un sat. Acolo L-au întâmpinat zece leproși, care stăteau departe de mulțime. Ei L-au strigat: 

       - Iisuse, Învățătorule, fie-Ți milă de noi!

       Văzându-i, le-a zis: 

       - Mergeți și vă arătați preoților!

       Pe când mergeau spre templu, leproșii s-au vindecat. Unul dintre ei, care era samarinean, văzând că s-a vindecat, s-a întors la Iisus și I s-a închinat, mulțumindu-I și slăvindu-L.

    Iisus l-a întrebat: 

- Nu erau zece leproșii care s-au vindecat? Ceilalți nouă unde sunt? Numai acesta, care este de alt neam, s-a întors să dea slavă lui Dumnezeu? 

     Apoi i-a zis leprosului care s-a vindecat:

 - Scoală-te și du-te; credința ta te-a mântuit!

         Lepra este o boală gravă, care produce dureri foarte mari bolnavului, manifestându-se prin răni mari la nivelul pielii, pline de sânge, care înaintează până la os. Pentru că este foarte molipsitoare, în vechime, cei care sufereau de această boală erau obligați să trăiască izolați de restul comunității, fiind considerați necurați. Dacă Dumnezeu îi vindeca de această boală, căci numai El o putea face, ei trebuiau să se prezinte preoților, cei care constatau vindecarea.  

      Cât de importantă este virtutea recunoștinței!

      Urmând exemplul de recunoștință al samarineanului vindecat de lepră, se cuvine să arătăm și noi recunoștință tuturor binefăcătorilor noștri.

       În primul rând lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale. 

      În al doilea rând față de părinții noștri trupești care veghează permanent la viața noastră. 

      În al treilea rând dascălilor care ne luminează mintea și ne deschid un drum în viață. La fel, preoților care se roagă pentru noi și veghează la

mântuirea noastră.

     Suntem datori să ne arătăm recunoștința față de Dumnezeu, mulțumindu-I pentru binefacerile pe care le trimite neîncetat asupra noastră în toate zilele, în fiecare clipă, oriunde ne-am afla. 

     Cei care mulțumesc cu recunoștință, vor primi de la Tatăl ceresc mult mai multe daruri decât își pot imagina. Cel care-L cunoaște pe Dumnezeu și voința Sa de mântuire a oamenilor va ajunge să-I mulțumescă nu numai pentru binefaceri, nu numai pentru cele bune, ci și pentru necazuri și suferințe. 

      Cea mai înaltă rugăciune de mulțumire este Sfânta Liturghie. Ea se mai numește și jertfa euharistică, adică jertfa de mulțumire. 

      Cei care Îi mulțumesc lui Dumnezeu vor primi de la El nu numai binefaceri materiale ci, mai mult decât atât, vindecare de lepra sufletească, păcatul, și mântuire. 

      "Recunoștința este o floare scumpă,

        Ce tainică în inimi înflorește;

        Dar unii o sădesc doar ca s-o rupă.

        Se miră apoi că biata, vestejește".

                                                    (Șt. O. Iosif) 

Exercițiu de consolidare: https://learningapps.org/35205280  

Bibliografie: 

1. Evanghelia lui Hristos prezentată de Sfântul Apostol Luca, Basilica, 2018;

2. Călugăr, Dumitru, Șapte cărți de religie, Editat de Episcopia Romanului și Hușilor, 1990;

3. Cosma, Pr. Prof. Univ. Dr. Sorin, Cateheze, Vol. I, Ed. Episcopiei Devei și Hunedoarei, Deva, 2016;

4. Muha, Camelia, Religie creștin-ortodoxă, caiet pentru elevi, cadre didactice și părinți, clasa a VI-a, Ed. Sf. Mina, 2008. 

Webografie:

    Imagine 1 - Evanghelia lui Hristos prezentată de Sfântul Apostol Luca, Basilica, 2018;

    Imagine 2 - Muha, Camelia, Religie creștin-ortodoxă, caiet pentru elevi, cadre didactice și părinți, clasa a VI-a, Ed. Sf. Mina, 2008.