"Oxigenul este cel mai important nutrient, deoarece fiecare celulă din corp depinde de el."

Mehmet Oz

Cuprins:

1. Introducere

2. Descoperire

3. Structură atomică

4. Proprietăți - fizice si chimice

5. Producere

7. Reacții chimice

1. Introducere

   Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8. Face parte din grupa calcogenilor și este un element nemetalic foarte reactiv și un agent oxidant care formează foarte ușor compuși cu majoritatea elementelor. După abundență, oxigenul este al treilea cel mai întâlnit element în univers, după hidrogen și heliu. În condiții normale de temperatură și presiune, doi atomi de oxigen se leagă pentru a forma dioxigenul, un compus diatomic, incolor, inodor și insipid, cu formula O2.

2. Descoperire

   Oxigenul a fost descoperit pentru prima dată de către farmacistul suedez Carl Wilhelm Scheele. El a produs oxigen gazos prin încălzirea oxidului mercuric și a diverșilor azotați prin anul 1772. Scheele a denumit gazul „aer de foc”  deoarece era singurul lucru care putea întreține arderea, și a scris despre descoperirea sa într-un manuscris intitulat Tratat despre Aer și Foc, pe care l-a trimis editorului său în 1775. Totuși, acel document nu a fost publicat până în anul 1777.

   În condiții normale de temperatură și presiune, oxigenul este un gaz incolor, inodor și insipid cu formula moleculară O
2, în cadrul căreia doi atomi de oxigen sunt legați chimic unul de altul printr-o configurație electronică cu triplet de spini. Această legătură este de ordinul doi, și este adesea simplificată în descriere ca o legătură dublă sau ca o combinație dintre o legătură a doi electroni și două legături a trei electroni.

Oxigenul triplet  este starea fundamentală a moleculei de O2.Configurația electronică a moleculei are doi electroni nepereche care ocupă doi orbitali moleculari degenerați.

   Oxigenul e un gaz incolor, inodor si insipid. El e putin solubil in apa, dar e mai solubil în apă decât azotul. Apa în echilibru cu aerul conține aproximativ o moleculă de O2 dizolvat pentru fiecare 2 molecule de N2, comparat cu un raport atmosferic de 1:4. Solubilitatea oxigenului în apă depinde de temperatură, și de 2 ori mai mult se dizolvă la 0 °C decât la 20 °C . La 25 °C și o atmosferă standard , apa dulce conține circa 6,04 mililitri de oxigen pe litru, pe când apa de mare conține circa 4,95 ml pe litru. La 5 °C, solubilitatea crește la 9 ml (cu 50% mai mult decât la 25 °C) pe litru și 7,2 ml (cu 45% mai mult) pe litru în apa sărată.

   Oxigenul este produs cu ajutorul peroxidului de sodiu sau peroxidului de hidrogen. Când H2O2 este picurat deasupra apei, se formează apă și oxigen:

2H2O2 -> 2H2O + O2

În mod similar, când apa este picurată pe Na2O2, se eliberează oxigen.

Două metode primare sunt folosite pentru a produce 100 de milioane de tone de O2 extras din aer, pentru întrebuințări industriale, anual.