ISTORIA CETĂȚII

Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din sec. XII. Scopul construirii sale era strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor.

În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior.

În 1599, Mihai Viteazul, a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc.

În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei.

Următorul moment important al istoriei cetăţii este cel din 1566 când Gabriel Mailat, fiul lui Ştefan Mailat, vinde cetatea lui Ioan Sigismund care numai după un an îl donează lui Gaspar Bekes, nobil român pretendent la stăpânirea principatului Transilvania.

*În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe.

*În anul 1657 principesa-consoartă Zsuzsanna Lorántffy, stăpâna cetății, a înființat prima școală (nivel mediu) cu limbă de predare română.

*După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică (1696) Cetatea a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară.

*În 1721 a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică) 

*Nicolae Iorga a vizitat cetatea în anul 1903 și a găsit-o aproape de ruină

Mihai Viteazul  și  Doamna Stanca

Asaltată și atacată de nenumărate ori, cetatea Făgărașului, cu un sistem defensiv bine închegat, nu a fost cucerită niciodată, din 1500 și până la mijlocul secolului al XIX-lea fiind identificate 15 asedii ale cetăţii. După 1696 a devenit garnizoană a armatei austriece, apoi maghiare, române, iar între anii 1948-1960 a fost transformată în închisoare comunistă.

Muzeul Ţării Făgărașului a fost înfiinţat în anul 1923. În 1951 primește statut de instituţie de stat, iar în 1973 fuzionează cu secţia muzeală înfiinţată în 1968 în Cetatea Făgăraș, afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu.

Între 1973-1981 s-a numit Muzeul Cetatea Făgăraș, iar între 1981 și 2004 a purtat denumirea de Muzeul Ţării Făgărașului.

    ARHITECTURĂ

Cetatea Făgărașului este o cetate de zid atestată documentar în sec. XV și prezintă o planimetrie de tip patrulater neregulat , cu latura de est mai lungă și apărată de un turn avanpost de tip barbacană, la o distanță de 20 de metri de cetate.

Clădirea, în prima fază de construcție se definea fiind o fortificație de apărare de caracter militar.

 Din secolul XVI se produc însă mari schimbări în arhitectura cetății, care transformă cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificație exterioară.

Inițiatorul acestei lucrări a fost voievodul Ștefan Mailat, care separă planul de castel de planul de cetate, acesta înconjurând cetatea de piatră cu zid de apărare, ce va îngloba și turnul barbacană, cu fante pentru artilerie, coronament crenelat, respectând însă planimetria vechilor ziduri de apărare. În secolul XVII se stabilește forma actuală a cetății, prin transformările arhitecturale.

Din anul 2004 se numește Muzeul Ţării Făgărașului „Valer Literat”, instituţie de importanţă judeţeană. Muzeul, adăpostit de cetate, are organizat un circuit expoziţional ce cuprinde 30 de săli (castel) și unul exterior (cetate de zid).