Oamenii îl văzuseră pe Aliman că o luase la goană, dar nu știau dece fix în mijlocul nunții ar face el una ca asta. Ei se așteptau ca Aliman să se fi dus iară după lostrița aceea, așa că i-au urmat pașii spre râu. Odată ajunși acolo, nu găsiseră nimic deosebit, chiar dacă tocmai ce-l văzuseră pe Aliman disperat pe akolo prin zonă. Se uitau în jur iar Aliman tot de nedepistat era. Pe urmă se restraseră la loc la aranjamentul nunții, îngrijorați pentru ce ar fi urmat să se întâmple cu nunta fetei. Trecuse-ră aproape două zile până când Aliman se trezise la malul râului într-o împrejurime necunoscută a unei păduri.

Își reveni la cunoștință, se ridicase în picioare și începu să-și amintească de lostrița pe care încă nu a prins-o și de nunta pe care și-a ruinat-o. Aliman devenise foarte supărat și necăjit, deoarece nici de data aceasta nu prinsese lostrița, ca și toate celălalte dăți și pentru că dezamăgise oamenii de la nuntă care îl admirau, dispărând chiar în momentul culminant.

Nu avea deloc timp de pierdut, așa că de dragul bunurilor sale și al oamenilor din satul lui, a decis să se întoarcă cu fruntea în jos, acasă. „N-ar trebui să fie prea departe satul, așa-i?”, își spuse el. „Dacă urmez râul, la un m0ment dat o să ajung eu de unde am venit...”, așa că începu să meargă pe lângă râu.

Trecuseră puține ore de umblat până când Aliman își puse mâinile în cap de necaz. Tocmai ce râul se împărțise în două trasee. Aliman nu avea nici pic de habar care dintre cele două era cel corect de ales. Așa că nu ar fi avut decât să aleagă la plezneală. Iar ca să se fi lăsat pe mâna lui Dumnezeu de a nimeri traseul potrivit, și-a deschis larg brațele și a început să alerge cu ochii închiși în spate. Cu care mână ar fi atins un trunchi, râul cu respectiva direcție l-ar fi ales spre sat. Drept urmare, pleznise cu putere un brad cu mâna lui stângă, așa că a ales calea râului stâng.

Aliman mai mersese câteva ore, iar la un moment dat, noaptea pe întuneric, zărise însfârșit un sat. Nu era satul lui, își dădu seama din prima, dar ar fi murit de foame dacă și-ar fi continuat căutarea, așa că a pornit urgent spre satul necunoscut.