Preview audio:

storyj.mp/afhnahhbeqzg

Din istoria monedele în lume

Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor de cândva, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani, numiți „bani marfă”.Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre,

fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici.

În zona noastră, cel mai des se întâlneau

vârfurile de săgeți. Ulterior, au început să

fie confecționate primele monede.

O călătorie în lumea monedelor

Monedele din metale prețioase au început să fie bătute pentru prima oară în Cetatea Lidia, în anii 640 î.Hr., dintr-un aliaj special de aur și argint. Acestea aveau aceeași valoare ca și metalul prețios din care erau produse, iar pentru garanția greutății erau marcate cu un sigiliu al regelui. Tot în colonia grecească a apărut și primul bancher – Pithius. Fiecare imperiu avea propriile sale monetării și monede. Cele mai cunoscute monede pe teritoriul Daciei antice au fost „drahma” de argint, kosonii de aur și denarii

republicani.

În spațiul actual al Republicii Moldova, circuitul monetar a traversat diferite zone de contact dintre civilizații (dinspre Asia Centrală, Orientul Apropiat, Africa de Nord și chiar dincolo de Oceanul Atlantic) și drumuri comerciale internaționale.

1) Vîrfurile de săgeată sunt considerate primele obiecte premonetare de pe litoralul de vest și de nord al Mării Negre, nordul Dunării și limanul Nistrului.Cele mai multe monede islamice datate cu secolele IX-X din arealul pruto-nistrean s-au semnalat în satul Echimăuți, raionul Rezina. Actualmente,la Muzeul Național de Istorie a Moldovei se găsesc nouă dirhemi descoperiți în această localitate, un fragment de dirhem și un lingou de argint de 9,35 g.

2)Primele emisiuni monetare moldovenești aparțin lui Petru I Mușatinul (1375–1391), și au fost influențate de semnele bănești ale Poloniei și Rusiei de Halici.La baza sistemului monetar moldovenesc a stat un sommo, unitate ponderală aplicată în Hoarda de Aur.

3) Unitatea monetară moldovenească cu o greutate medie de pînă la un gram la diametru de 18-19 mm a fost numită groș.Alături de emisiuni monetare proprii în Evul Mediu în Moldova au circulat multe monede străine, care au avut un impact major asupra sistemului monetar. De exemplu, de la denarul de argint, emis în Slovenia, provine denumirea de bani.

Istoria monedelor in R.M

4)În anii 1848–1859 în Moldova și Muntenia circulau concomitent circa 80 de specii monetare de diferite valori, unele ieșite din uz în țara lor de origine.

5)După Unirea Principatelor

Române (1859) în 1867 a

fost emisă legea de constitu

-ire a unui sistem monetar,

leu divizat în 100 de bani.

Ca metale neprețioase, „comune”, folosite la producerea monedelor, cuprul și aliajele sale (în special aliajul cu staniu numit bronz și alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare de cupru din straturile calotei glaciare corespunzând antichitații clasice (greco-romane) a fost explicat tocmai prin folosirea deosebit de intensă a acestui metal și aliajelor sale in special pentru monede. Având valoare mică, monedele din metale neprețioase erau folosite în special pentru tranzacțiile comerciale mărunte, de zi cu zi, fiind emise în mari cantități, unele cunoscând apoi o circulație largă.

În epoca antică dar și mai târziu monedele de valoare mai ridicată se băteau din argint sau din aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul prețios conținut.

Compoziția chimică a monedelor de-a lungul istoriei.

În consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și aveau valoare și pe alte piețe decât cea a autorității emitente. Așa se explică larga circulație a monedelor grecești și romane din metale prețioase, chiar dincolo de aria ocupată de culturile respective.