Era dis-de-dimineata in Padurea Inrourata,unde se afla acum bobul de orez.Luna se cuibarise deja in patul ei instelat,iar soarele abia isi intindea razele pe cer.Regele Bob il trimise pe bobul de orez dupa afine si cirese in Orasul Fructelor Dulci.Zis si facut.Bobul porni la drum fericit.

Pe drum,acesta auzi auzi o voce de vrabiuta necajita.Bobul de orez se repezi la copacul vrabiutei si o intreba:

    -Buna ziua,doamna vrabiuta!Ce s-a intamplat?De ce plangeti?

    -Buna ziua,bobule de orez...Plang deoarece m-am accidentat la o aripioara in timp ce cautam hrana pentru sezonul rece ce va urma...Crezi ca ai putea sa ma ajuti si pe mine?Te rog!Spuse vrabiuta necajita.

     -Desigur!Ma duc acum!Raspunse bobul.

     -Iti multumesc din toata inima!

Bobul nu pierduse mult timp si pornise la drum.

Dupa un drum lung,ajunse in sfarsit in Orasul Hranei.Acolo gasi toate soiurile de mancare pe care si le ar fi putut inchipui vreodata.Luase hrana necesara si se intorsese inapoi la vrabiuta care astepta nerabdatoare sosirea bobului.

    -Poftim,doamna vrabiuta.

    -Iti multumesc din suflet bobule!Cu ce te pot rasplati?

    -Cu nimic!Nu am nevoie de rasplata pentru o fapta buna.Raspunse intelept bobul.

    -Esti cel intelept si bun bob pe care l-am intalnit vreodata!Ai o inima de AUR.

    -Va multumesc!Acum eu trebuie sa plec!La revedere!

    -La revedere!