Cauciucul este un termen general care definește polimeri elastici din gumă, poate fi de origine naturală, sau cauciucul sintetic obținut din izopren, acesta din urmă este o formă mai pură omogenă și cheltuielile de obținere sunt mai reduse decât cele ale cauciucului natural. Utilizarea principală a cauciucului sintetic este pentru fabricarea anvelopelor, sau ca înlocuitor al cauciucului natural care se obține din latexul de rășină produs de arborele de cauciuc.

Cauciucul natural este un produss de origine vegetala continut in latexul (suspensia apoasa) secretat sau sub forma unor incluziuni in celulele cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc.

Compozitie, structura, proprietati. Cauciucul natural contine 93%-94% hidrocarbura cauciuc (poliizopren) si alte componenete. In extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid linoleic, acid stearic,sterine,glucide,carotinoide. Substantele cu continut de azot prezente in cauciucul natural sunt in principal albuminele si aminoacizii rezultati din descompunerea acestora, influentand viteza de vulcanizare si conferind o anumita protectie antidegradanta, marind absobtia de apa.

Intreaga productie mondiala de cauciuc natural se obtine din plantatiile de arbori de cauciuc (Hevea brasiliensis), ce ocupa aprox. 5,9 mil ha, situate intr-o zona ce nu depaseste 15° fata de ecuator; 92% provine din tarile Asiei (Malaysia, Indonezia, Thailamda, Sri Lanka, India, Kampuchia, Vietnam), 7% din Africa (Nigeria, Liberia, Zair, Camerun, Coasta de Fildes) si 2% din America de Sud (Brazilia). Realizarea si expluatarea plantatiilor presupune selectia tipului de arbore si plantarea, intretinerea (incluzand fertilizarea si combaterea daunatorilor) cu replantari dupa criterii economice, alegerea si aplicarea sistemului de incizie a scoartei, colectarea si prelucrarea latexului.

Cauciucul sintetic. Sinteza cauciucului natural a preocupat pe mai multi chimisti in secolul trecut.Nevoile din ce in ce mai mari de cauciuc au stimulat cercetaile, intre cele doua razboaie mondiale obtinandu-se unii compusi macromoleculari care puteau inlocui cauciucul natural.

Denumirea de cauciuc sintetic este data eleastomerilor, cu proprietati asemanatoare cu cele ale cauciucului natural, obtinuti sintetic pri polimerizarea unor monomeri sau polimerizare a doua sau mai multe specii de monomeri (copolimerizare).Orice productie de caiciuc sintetic comporta doua etape: obtinerea monomerului si polimerizarea.

În prezent, aproape 70 % din producţia totală de cauciuc este folosită ca materie primă pentru producerea anvelopelor de maşini. O altă întrebuinţare semnificativă o are în industria hârtiei, industria textilă şi în medicină (mănuşile din latex), dar este prezent în toate domeniile de activitate şi este nelipsit din viaţa noastră. Vă vine să credeţi sau nu, dacă n-ar mai exista cauciucul, nu am mai putea primi sau trimite colete, nu am mai avea pâine proaspătă în fiecare zi şi nici n-am mai putea face mişcare pe benzile de alergare din sălile de fitness, pentru că azi, în producţia industrială, logistică şi de transport, benzile transportatoare din cauciuc reprezintă componente indispensabile ale întregului sistem în centrele de distribuţie şi logistică, în supermarket-uri la casele de marcat.