Schema

pentru realizarea eseului

Preview audio:

storyj.mp/acmexi3umxz8

Introducere

„Ion Creangă este un mare prozator și numai cititorul de mare rafinament artistic îl poate gusta cum trebuie”

A apărut la 1 august 1877 , în Convorbiri literare

A fost reprodus în același an în Timpul

Apreciat pentru „ritmul trepidant al narațiunii, gigantescul viziunii, umor” (Vladimir Streinu)

E o sinteză de „realism și fabulos” (George Călinescu)

Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică

Din titlu rezultă specia operei, „Povestea” => basm cult

Forma cultă constă în:

- Reorganizarea elementelor populare

-Originalitatea clișeelor compoziționale, basmul:

-Începe cu „Amu cică era odată”

-Se încheie cu „Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă [...]”

-Umanizare a fantasticului => fabulosul este tratat în mod realist

-Se observă principiul ambiguizării:

Harap-Alb nu seamănă cu Făt-Frumos din basmul popular

-E lipsit de puteri supranaturale (caracter profund uman cu calități și defecte) => operei îi este conferită verosimilitatea definitorie curentului realist — alături de:

-Stilul impersonal al descrierilor spațiului și personajelor

-Perspectiva narativă obiectivă

Prezentarea a două secvențe/episoade narative relevante pentru tema basmului cult studiat

Confruntarea dintre bine și rău = tema principală a operei

(Dar) Se reiau anumite motive literare specifice, precum: superioritatea mezinului, călătoria, probele la care este supus personajul principal

O scenă semnificativă a basmului = cea a coborârii în fântână

Crăișorul, ignorând sfatul părintesc, acceptă tovărășia Spânului

Dovedește naivitate și imaturitate - „boboc în felul său la trebi de aistea” (caracterizare directă făcută de către narator)

Se lasă manipulat de Spân => incapacitatea de a deosebi esența de aparență

Spânul -> caracterizat în antiteză cu protagonistul:

Este viclean, capabil de a-l manipula pe mezin

Îl convinge să coboare în fântâna răcoritoare => motivul specific basmului, cel al supunerii prin vicleșug prin care debutează:

Este astfel adusă în prim-plan o „moartea spirituală” a eroului, care:

- Presupune substituirea statutului său de nobil (fiu de crai) cu cel de slugă a Spânului

- Amintește, în plan simbolic, de taina botezului :

O altă scenă semnificativă = secvența finală

Spânul îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul, că a încălcat jurământul făcut la fântână („atâta vreme să ai a mă sluji, până când îi muri și iar îi învia”)

Îi retează capul => moarte simbolică:

Personajul Harap-Alb (sclavul și cel în curs de inițiere) moare

Dar învie acum inițiatul și viitorul împărat (este readus la viață de fata Împăratului Roș cu ajutorul obiectelor magice) => sfârșitul aventurii inițiatice a eroului

Antagonistul este ucis de tovarășul de drum al lui Harap-Alb, calul

You've previewed 11 of 18 pages.
To read more:

Benefits:

Full access to our public library
Save favorite books
Interact with authors

DOWNLOAD
LIKE
COMMENT

()
SHARE
SAVE

BUY THIS BOOK (from $3.39+)

BUY THIS BOOK
(from $3.39+)
BUY THIS BOOK
(from $3.39+)
DOWNLOAD
LIKE

Liked By

COMMENT ()
SHARE
SAVE
Report

Encourage this author

BUY
LIKE
COMMENT

()
SHARE

Excessive Violence
Harassment
Offensive Pictures
Spelling & Grammar Errors
Unfinished
Other Problem

"Povestea lui Harap-Alb"

Name: Povestea lui Harap-Alb
Author: ANDREEA-FLORINA RATEA-CERCEL

ANDREEA-FLORINA RATEA-CERCEL

Introducere „Ion Creangă este un mare prozator și numai cititorul de mare rafinament artistic îl poate gusta cum trebuie” A apărut la 1 august 1877 , în Convorbiri literare A ...

(18 pages)

Privacy level: PUBLIC

9 reads

Report