Istoria chimiei începe încă din antichitate, când omul primitiv începe să transforme mediul înconjurător pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și continuă și în zilele noastre, când sunt descoperite o multitudine de noi materiale, necesare în toate domeniile de activitate.Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au început să studieze proprietățile fizice și chimice ale corpurilor din natură. Utilizarea focului a stat la baza apariției primelor noțiuni ale practicii chimice. Pregătirea hranei, olăritul, prelucrarea minereurilor și a metalelor rezultate, toate acestea l-au făcut pe om să observe cum substanțele se transformă rezultând altele noi, cu alte proprietăți.

                             Istoria chimiei

In anul 1750, Karl Scheele (in imagine) a descoperit o cale mai simpla de a produce fosfor si asta, fara murdarie sau miros de urina. Scheele era, in acelasi timp, un individ extraordinar si extrem de ghinionist. A descoperit opt elemente, clorul, fluorul, manganul, bariul, molibdenul, tungstenul, azotul si oxigenul – si nu a primit recunoastere pentru niciunul din ele. De fiecare data, descoperirile sale erau fie ignorate, fie ajungeau sa fie publicate dupa ce altcineva facuse aceeasi descoperire pe alta cale.

Chimia (denumirea provine din cuvântul   egiptean   kēme   pronunțat [k'em], care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia. Ca obiect de studiu, chimia a apărut acum câteva milenii în anumite părți ale lumii, mai exact în Orientul Mijlociu sub forma alchimiei, iar aceasta din urmă a permis elaborarea chimiei moderne ca urmare a revoluției chimice (1773).

                                     Chimia

Pe de altă parte, legăturile dintre geografie și alte științe sunt foarte strânse. Deci, cele mai apropiate și „native” pentru ea sunt:

Geografia si legatura ei cu alte stiinte 

Deși considerată "știință modernă" de aproape 2 secole, chimia a fost prezentă în viața oamenilor ca și aplicabilitate încă din perioada preistorică. Cele mai timpurii utilizări ale chimiei au fost remarcate în cazul picturilor rupestre, care datau de prin perioada 25.000 î.Hr.

În China Antică, cunoștințele din domeniul chimiei ar fi fost prezente încă din perioada 9000-7000 î.Hr, demonstrându-se prezența acidului tartaric și anumiți alcani în interiorul unor urne, componente de asemenea prezente în vinul realizat din struguri sau orez.

Vechii egipteni au pionierat arta chimiei sintetice acum aproape 4000 de ani. Pe la sfârșitul celui de-al doilea mileniu î.Hr., populațiile antice dețineau deja mijloacele necesare care urmau să formeze bazele mai multor ramuri ale chimiei cum ar fi: extragerea metalelor din minereuri, obținerea vaselor de lut, fermentarea berii și a vinului, crearea de pigmenți pentru cosmetice și picturi, extragerea substanțelor din plante în scopul utilizării lor ca medicament sau ca parfum, obținerea brânzei, obținerea sticlei și obținerea de aliaje precum bronzul.

                  Importanta chimiei

Chimia înseamnă medicamente, conservanţi, coloranţi, elastomeri, plastomeri, fibre sintetice, artificiale de sticlă, de carbon, îngrăşăminte, stimulatori de creştere, cosmetice. Gazul sarin, trotilul, dinamita, freonii, care distrug stratul de ozon, substanţe care poluează apele, solul şi aerul, înseamnă tot chimie! Nu există domenii ale activităţii umane care să nu beneficieze de cunoştinţele chimiei.

                         Ce inseamna chimia?

Omul - o formulă chimică?
Este posibilă alcătuirea formulei chimice a unui om? Răspunsul este de la început “imposibil”! Nu pentru că ar exista dificultăţi tehnice, ci pentru că o asemenea formulă chimica nu există şi nici nu poate fi alcătuită. Omul este format din mii şi mii de substanţe. Pentru a exprima “compoziţia sa chimică” ar trebui să le cunoaştem formula tuturor, ceea ce deocamdată nu este posibil.
După o apreciere a savantului  american Linus Pauling, corpul uman ar fi constituit din aproximativ 100 de mii de proteine din care astăzi nu se cunosc bine nici zece. Dacă s-ar întrebuinţa un limbaj prescurtat, în care fiecare proteina ar putea fi reprezentata de un paragraf format din numai o sută de cuvinte, omul întreg ar putea fi exprimat într-o carte care ar cuprinde “doar” douăzeci de mii de pagini. Este vorba numai de una dintre familiile de substanţe care alcătuiesc corpul omenesc, proteinele, fără a ţine cont de glucide, de lipide, de săruri etc.

                             Omul si chimia

Multumesc pentru atentie!!!