Oghist Renuar

               Oamenii care cunosc cu adevărat meșteșugurile își pot face munca rapid și eficient.

    În anul 2010 a văzut lumina tiparului studiul monographic colectiv „Simboluri naționale ale Republicii Moldova, autori de bază ai căruia sunt Silviu-Andrieș Tabac și Vladimir Mischevca. Ei au sistematizat și au descris toate simbolurile naționale statale și derivatele acestora.

O cercetare minuțioasă a motivelor ornamentale din arta populară, inclusiv clasificarea lor, au efectuat-o cercetătorii români N. Dunăre, Paul Petrescu ș.a. Printre ele se enumeră și următoarele motive:

    1.Cercul – simbolul soarelui, motiv răspândit în arta împletirii articolelor panificate, în arta lemnului, ceramică, broderie etc.;

    3.Vârtelnița cu jemne ‒ motiv seomorph cu articol de panificație care simbolizează realizarea dorinței de a avea pâine în cele patru anotimpuri, deci pe parcursul anului.

    2.Floarea macului, „macii” – motiv floral des răspândit în compoziția covoarelor contemporane în nordul și centrul Moldovei. Florile de mac sunt brodate pe fețe de perne, mileuri alungite pe perete, pe masă, în special, în centrul Moldovei (r-nul Strășeni, Orhei, Hîncești, Ialoveni etc.);

    4.Rombul ‒ motiv foarte des răspândit în țesături, arta lemnului, croșetare, simbolizând cultul soarelui.

    Aalizând toate motivele propuse în studiul menționat mai sus, (https://m.moldovenii.md/md/section/691 ) putem spune cu certitudine că drept izvor de inspirație în crearea operelor de artă populară inedite au servit mediul natural înconjurător (plantele, apele, animalele, uneltele, ocupațiile de bază etc.), precum și unele elemente ale credinței, tradițiilor, eticii și marcherelor sociale.

    5.Bobocul -frumusețe și prospețime, tinerețe și poftă de viață.

    Meșterul popular Muruzuc Dumitru s-a născut în s. Hiliuți, r.Fălești. Este meșter-cioplitor în lemn. Activează în acest domeniu de 47 de ani. Pasiunea față de acest meșteșug a preluat-o de la părinții săi, meșteri iscusiți și ei. Find întrebat, într-un interviu, ce l-a atras în această ramură a meștesugăritului, dumnealui a răspuns: „Eu m-am „trezit” în acest domeniu, am „răsărit” înconjurat de toate obiectele de artă populară, de căldura lemnului, de frumusețea covorului și a țolișorului care era puțin aspru, plăcut așa, când te culcai pe cuptor sau pe o laiță. Am fost „zămislit” în acest domeniu”. 

    Parcurgând lincul de mai jos, veți putea admira cu câtă dragoste povestește meșteșugarul despre părinții săi: „Mi-a dat Domnul niște părinți care au venit din veșnicii, au venit de la țară cu toată bogăția, cu toată tradiția... . Dacă îi trebuia mamei stative, tata îi făcea! Dacă îi trebuia mamei furcă de tors, el îi făcea furcă și o cresta, că se făceau șezători la noi acasă. Iar mama era fudulă tare că avea furcă crestată”.  ( https://youtu.be/tfFU91CLbD4 )

    Dumnealui susține că inspirația îi vine din tradiție și că cele mai des folosite sunt motivele tradiționale: simbolul pământului, soarelui, crucea, răsăritul, asfințitul, vârtejul- motive care îl motivează să muncească cu mult suflet, deoarece acestea sunt lucruri veșnice. ( https://fb.watch/j9gtryhA35/ )

    Dumitru Muruzuc este membru al Academiei de Arte Traditionale din Sibiu, Romania. Lucrările lui cu struguri de poamă , cocostărci şi ,,Horă", cutreeră prin toată lumea, dar multe se opresc şi acasă. Printr-un gard, o fântînă, o poartă etc.

Dumnealui a deschis și a activat la Bălți la Clubul Meșterilor Populari unde a transmis meșteșugul  tinerei generații. Acest lucru îl face și astăzi în satul Reuțel unde locuiește.

                                Doamna Silvia Antohi 

    Actualmente este profesoară de educația tehnologică la LT „M. Eminescu” din or. Fălești. La lecții se străduie să altoiască discipolelor sale dragostea pentru arta brodatului, pe care o poartă în suflet din copilărie.

„Este o pasiune a mea de a broda la ie!... La prima ie am lucrat când eram în clasa a VII-a, apoi la a doua - când eram studentă la universitate, apoi a treia- când am născut primul băiat...!” spune dumneaei cu modestă mândrie în interviul realizat pentru emisiunea televizată  „Tezaur”, la 10 aprilie 2022.  (https://youtu.be/ylUAsag7tjc ) 

    Meștera populară, doamna Silvia Antohi creează, brodează, și ghidează discipolii săi, dar mai are o pasiune - cea de descifrare a ornamentelor vechi și de reconstruire a unor vechi modele de muzeu.

    Meșterița Silvia Antohi este Membru al Uniunii Meșterilor Populari din Moldova. A participat la Festivalul de Artă Populară „DIN ZESTREA NEAMULUI”, Fălești, 2018, dar și la alte diverse activități de acest gen. ( https://fb.watch/j9As-q-ZYT/ )

Concluzii

    În concluzie, originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potențialul creator, care își găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meșteșugurile populare, care trebuie să fie cunoscute, apreciate și transmise generațiilor viitoare, deoarece ele sunt purtătoare ale tradițiilor și obiceiurilor meșteșugărești ale părinților, bunicilor și străbunicilor noștri și ne redau, într-o oarecare măsură, felul lor de a fi, precum și mijloacele de inspirație care îi motivau să creeze neîncetat opere de artă  valoroase, apreciate la nivel  național și internațional.                        

    Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice strâns legate de materia primă locală obţinută din agricultură, păstorit ş.a., folosind resursele naturale, braţele de muncă libere pentru a îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane. 

    De faptul cum vom reveni la valorile etnoculturale, depinde viitorul şi continuitatea neamului, precum și destinul culturii etnice.