- Legenda

Nasterea Maicii Domnului, cunoscuta in popor si ca Sfanta Maria Mica, este prima sarbatoare mare a anului bisericesc (anul bisericesc incepe la 1 septembrie) celebrata pe data de 8 septembrie atat de catre Biserica Ortodoxa, cat si de cea Catolica, dar si catre catre. . . . egiptenii copti si iacobitii sirieni. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com    Nasterea Maicii Domnului: Sfanta Maria Mica 

-Traditii si Obiceiuri

Despre această sărbătoare nu găsim informații în Sfintele Evanghelii, ci numai în Tradiția Bisericii. Potrivit Tradiției, Maica Domnului a mai trăit 11 ani după înălțarea Mântuitorului. Maica Domnului a fost înștiințată de îngerul Gavriil de mutare și din această viață: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe maică Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare”.  
Citește toatăștire:   Adormirea Maicii Domnului. Tradiții și superstiții de Sfânta Maria.  Sărbătoarea Sfintei Marii este considerată ziua care desparte zilele călduroase de cele reci. 

Cu ocazia Sfintei Maria Mare, în fiecare zonă din țară, creștinii păstrează o serie de tradiții și obiceiuri.

În dimineața zilei de Sfânta Maria, credincioșii merg la biserică și organizează mese festive prin care dau de pomană celor trecuți în neființă.

Potrivit obiceiului, în Transilvania, femeile mărite trebuie să se trezească imediat ce răsare soarele și să ducă la biserică struguri, prune și faguri de miere, pentru a fi sfințite de preoți și apoi împărțite credincioșilor.

Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor.

În alte zone din țară, ciobanii coboară ulei de la munte și schimbă pălăria cu căciula, asta însemnând că vara este pe sfârșit.

Tot de Sfânta Maria se spune că dacă fetele poartă pe cap o plantă, numită năvalnic, vor atrage pețitori.

Se spune că dacă trandafirii înfloresc de Sfânta Maria, aceasta era semn că toamna va fi lungă.

Fetele nemăritate culeg flori pe care le așează la icoanele din biserică cu scopul de a se proteja de boli și necazuri.

Este sărbătoarea creștină care aduce o serie de tradiții și superstiții, multe dintre ele fiind păstrate cu sfințenie și în ziua de azi, mai ales la sate. Iată care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Maria.        
Citește toatăștire:     Adormirea Maicii Domnului. Tradiții și superstiții de Sfânta Maria.

În multe zone din țară, oamenii de la sate nu aprind focul cu două zile înainte de sărbătoarea Sfintei Marii.

Dacă aprind focul în ziua de sărbătoare, oamenii riscă să se îmbolnăvească.

Dacă vor lucra pământul în ziua sărbătorii de Sfânta Maria, oamenii vor avea parte de secetă, iar animalele din ogradă se vor îmbolnăvi.

Potrivit unei alte superstiții, în ziua de Sfânta Maria nu este bine să-ți faci tunzi părul și să te întorci din drum, pentru că altfel, Maica Domnului se va întrista și va plânge.

Conform credinței ortodoxe și catolice, pe 15 august are loc Adormirea Maicii Domnului, care nu este întocmai un motiv de sărbătoare, tocmai de aceea, nu se urează „la mulți ani”.

Cei care vor să transmită urări sau pot face pe 8 septembrie, atunci când creștinii sărbătoresc Sfânta Marie Mică, cunoscută în calendarul ortodox ca Nașterea Sfintei Marii.

Septembrie este prima lună a calendarului biblic, iar românii îi spuneau aceste luni în mod popular Răpciune, cu înțeles de răcire a timpului și există și o zicală: În luna Răpciuni/Cad copiii pe tăciuni, sensul fiind că se strângeau în jurul focului.

„Sărbătoarea de încheiere a anotimpului cald, zi de hotar pentru vară, este socotită Nașterea Maicii Domnului, Sântămăria Mică, sau Precista Mică, 8 septembrie. Odată cu schimbarea vremii, oamenii schimbă ținuta vestimentară, iar păsările migratoare încep să călătorească spre alte tărâmuri, mai calde, semn că vara sa sfârșit”, scrie Narcisa Știucă, în cartea Spirala sărbătorilor - Rosturi, tâlcuri și deslușiri.

În Oltenia se fac pomeni „pentru vii” și sunt sfințite fructele toamnei. Iată ce scrie Narcisa Știucă:

„În localități din sud-vestul Olteniei se țin Sărindare de obște numite și Pomeni de Vii, desfășurări ample pentru sănătatea familiilor, pomenirea morților și sfințirea fructelor toamnei. Este o sărbătoare a bucuriei, a celebrării recoltei, a transformării naturii în cultură, căci fructele și celelalte roade ale pământului s-au zămislit prin truda oamenilor. În Moldova, sub influență catolică, este onomastica Mariilor, o zi de aniversare a celor vii, căci Sfantămăria Mare, (15 august, Adormirea maicii Domnului) este destinată prinoaselor celor ce au trecut în lumea drepților, purtând acest număr. Despre Sfantămăria Mică ca hotar astronomic între vară și iarnă scrie și Ion Ghinoiu, (în cartea Calendarul țăranului român - Zile și mituri). Hotar „marcat de închiderea pământului pentru reptile și insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, de schimbarea pălăriei cu căciula.

Bibliografie 

https://stirileprotv.ro/

https://www.hotnews.ro/