Cuprins

1. Erasmus+ sau despre rolul proiectului educațional în modelarea personalității tinerilor și optimizarea procesului de învățare , prof. Geanina Doina Goea,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”,  Galați               

2. Enhancing productive skills in the EFL class through eTwinning and Erasmus projects, prof. Luminița Zaharia,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați            

3. Parcours éducatif vers la durabilité, prof. Gabriela-Cristina Dănilă, Liceul Tehnologic ”Radu Negru”, Galaţi

4.  Pregătirea elevilor la limba engleză pentru participarea la mobilitățile Erasmus+, prof. Luiza Mușat,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați               

5. Importanța schimbului de bune practici la IIS De Filippis-Galdi, Italia, în cadrul mobilităţii „Étude de la biodiversité et protection de l'environnement, prof. Monica Ene, Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați           

6. Proiectele Erasmus, o abordare didactică exhaustivă, prof. Carmen Codreș, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Galaţi 

7. Întotdeauna mai este ceva...., prof. Olguţa Chiscoci,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați              

8. Erasmus+, des mobilités aux activités scolaires en présentiel et virtuelles, prof. Aurelia Mihaela Codrescu,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați         

9. Relevanța limbii engleze în scrierea proiectelor Erasmus, prof. Gabriela Oancă, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”, Galaţi

10. Ziua Zero Deşeuri în școala noastră - protejăm mediul înconjurător și clima, prof. Ţau Laura Magdalena,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați  

11.. Mobilitate Erasmus+ la Loudun: între educație, cultură și sustenabilitate, prof. Lavinia Crintea, Colegiul Național „Costache Negri” Galați

12. Un colț de natură în inima școlii-Spațiul verde al liceului în cadrul proiectului Erasmus+", prof. Ana-Maria Epure,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați       

13. Proiectele europene-paradigme didactice si practice, prof. Mariana Rusu, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Galați    

14. Importanța feedbackului în cadrul proiectelor europene Erasmus, prof. Otilia Machedon,  Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați            

   Erasmus+ sau despre rolul proiectului educațional în modelarea personalității tinerilor și optimizarea procesului de învățare 

Prof. Geanina Doina Goea

 Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați, România

    Școala a devenit o componentă de bază a comunităţii, aptă să acţioneze ca un agent al inovaţiei, schimbării şi dezvoltării locale deoarece:            

  Termenul PROIECT are mai multe înţelesuri, cele mai interesante fiind:

-plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru; 

-prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie discutat şi aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare; 

-„lucrare tehnică executată pe baza unei teme date şi care cuprinde cadrul tehnic, desenele, justificarea utilităţii obiectului proiectat, amplasarea lui.” (cf. DEX)

  Teoreticianul Harold Kerzner definește proiectul drept „o serie de activități și sarcini care au obiective specifice ce trebuie îndeplinite ținând cont de anumite specificații, cu un început și un sfârșit bine definite, având un buget limitat și utilizând resurse umane și materiale.”  Profesorul Constantin Opran înțelege prin proiect „un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă, bine definită, în cadrul unei organizații specializate. Proiectul se caracterizează ca o acțiune unică, specifică, compusă dintr o succesiune logică de activități componente coordonate și controlate, cu caracter inovațional de natură diferită, realizat într-o manieră organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii cu succesde noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite.” 

Dincolo de conceptualizare, de definiții, proiectul reprezintă un cumul de activități care presupun proiectare, organizare, strategii, interacțiune și care, dincolo de limitări, constrângeri și costuri, au mai multe avantaje, atât pentru instituția care-l implementează, cât, și mai mult, pentru actorii implicați: profesori, elevi, părinți, comunitate.

    Școala modernă și educația contemporană nu mai pot fi concepute fără integrarea unor metode interactive și colaborative care să sprijine dezvoltarea completă, dar și unitară a elevilor. Formele de integrare specifice școlii sunt proiectele și parteneriatele educaționale care au un rol esențial în acest context, deoarece oferă elevilor oportunități valoroase de socializare și valorizare personală. Aceste activități nu doar completează curriculumul școlar, ci și îmbogățesc experiențele de învățare, contribuind la formarea unor cetățeni responsabili și competenți.

    Proiectul educațional reprezintă un set de activități desfășurate într-o perioadă de timp determinată, planificate și controlate și care au drept scop producerea unei schimbari în bine a situației beneficiarilor organizatiei. În egală măsură, ele sunt un instrument didactic extrem de valoros din punct de vedere psihologic, deoarece oferă un cadru în care elevii sau participanții pot învăța prin aplicarea activă a cunoștințelor, interacționând cu realitatea și cu ceilalți. Ele influențează dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a celor implicați și au multiple beneficii care contribuie la formarea unui individ echilibrat și competent.

    Participarea la activitățile din cadrul proiectelor reprezintă o experiență de învățare. În sine, proiectul este o formă de învățare experiențială care are ca avantaj, printre altele,  dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, colaborarea, gândirea inovativă. 

    Parteneriatele educaționale, fie că sunt realizate cu alte școli, fie cu instituții culturale, ONG-uri sau companii, locale, regionale sau internaționale, deschid noi orizonturi elevilor, ”promovează învățarea prin experiență și expun elevii la medii diverse, stimulându-le creativitatea și spiritul critic” (Cucoș, 2009)

Proiecte și parteneriate educaționale:

    Școlii îi revine sarcina de a-și proiecta acțiunile în concordanță cu politicile timpului (spiritul secolului), ale locului (regionale, naționale, europene), ale realității date (condiții concrete).

        Dacă cineva m-ar întreba: în ce măsură școala contemporană proiecteză un tânăr corespunzător zilei de mâine, care să poată lua deciziile potrivite, să aibă viață interioară bogată, credințe, idealuri, pasiuni, empatie, respect pentru valori tradiționale, dar și europene, care să-și descopere calea, să se integreze în lume, pe piața muncii etc., atunci,  răspunsul ar putea suna așa: elevii de azi au nevoie de metode care se bazează pe participare interactivă, socială, pe experimentare de situații de observare a realității, dar și pe posibilitatea de a valorifica cele învățate în viața de zi cu zi. 

    Proiectele educative, indiferent de anvergura lor, facilitează realizarea unor activități prin care elevii au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții, excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându-și  competențele de comunicare.

Enhancing productive skills in the EFL class through eTwinning and Erasmus projects

                                                     Prof. Luminița Zaharia

 Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați, România

    The learning process should be organized in an interactive, inspiring, fun, and challenging environment. In order to do that, teachers can resort to using different types of strategies, methods and utensils. This much we all know and agree upon. 

    One very efficient tool, in this respect, has proven to be the project-based learning activity, in which students get to work together on topics that they usually choose. Maybe they are allowed to come up with the theme of the project, maybe they choose from a list their teacher presents to them. Either way, because they have a say in the subject they are tackling, they feel powerful and in control. 

    But projects such as the eTwinning and the Erasmus ones make students to willingly participate, even more so. Why? It’s simple. Because these projects make them feel good about themselves. And this is because they feel like they are a part of something important. These are not just ordinary projects, these projects belong to the big league, so to speak. Through such projects they finally get to do something valuable, they get to prove their worth in front of the world. And this is why, scary as it may seem in the beginning, they still decide to accept the challenge.

    As for the outcomes of such endeavors, the gains are self-explicit. Projects of this type help students develop such skills and attitudes like: team work but also independence, creativity and curiosity, motivation and responsibility, dedication and self-control, ICT and management skills. 

    Last but not least, these projects help a great deal with the much desired result targeted by each teacher, that of enhancing their students’ capacity of expressing themselves in the foreign language, be it orally or in writing. 

    In such projects, students perform certain activities, like presenting themselves and their schools, speaking about the objectives of the project and how they think they could be attained, they answer the questions their teachers ask them in all sorts of questionnaires. They write essays on certain topics, they confer, they make decisions together, they write poems and recite them, they write theatrical plays and perform in them, they make short videos where they insert their own ideas, etc. Our students may already know certain things about the issues tackled by the Erasmus and 

eTwinning projects. They learn about such things in school, for example in their History classes where

 they hear about the making of nations and how humanity has changed in time, in the Geography and Biology classes where they learn about the rich natural world existing on Earth, in the literature classes, where they study the great writers, national or international, that have addressed the philosophy of life, how beautiful and magical and transient it can be, and in many other classes like Religion, Arts, Civics, Physics, etc. Yet, it is through such projects that they get to use their skills and knowledge in a unified way. 

    These projects help students to put things into prespective and, by completing their tasks, they manage to make sense of all the pieces of information that school in general tries to give them in order to better understand the world around and how exactly its intricate mechanisms really function. So, I would say that by doing such projects, our students embark on something like a „two way street” endeavour. The activities that they do help our students to better understand the particular subject matters that they are studying in school, and those particular subject matters, in return, help them complete the final puzzle proposed by such interdisciplinary and transdiciplinary projects.

    All in all, and I’m speaking from my personal experience, eTwinning and Erasmus projects are a gold mine that should be exploited to the maximum by all teachers, by foreign language teachers even more so. This kind of projects spark their imagination, challenge them, motivate them, make them feel useful and important. If the teacher can tap into that innocent feeling that everybody has when trying new things, if they are able to keep the curiosity and the element of novelty alive for as long as possible, then they will definitely have some very enthusiastic students, willing to work on those projects on a full time basis, diligently and whole-heartedly. 

Parcours éducatif vers la durabilité

Prof. Gabriela-Cristina Dănilă

Liceul Tehnologic ”Radu Negru” Galaṭi

    Du 14 au 22 mars 2025, j’ai participé à côté d’une équipe formée de 5 professeurs, à des activités de formation professionnelle, dans le cadre du programme Erasmus+, projet n° 2024-1-RO01-KA122-SCH-000229676, sous le nom de ,, Parcours éducatif vers la durabilité” (,,School Journey Towards Sustainability’’), organisé à Bansko, en Bulgarie, une mobilité entièrement financée par la Commission européenne.

   L’objectif principal de ce programme a été de nous former en tant qu’ enseignants à un ensemble élargi de connaissances, de compétences, de ressources et de méthodologies innovantes afin qu’on puisse intégrer les concepts de développement durable dans le programme scolaire de notre lycée.

  Le projet répond à la nécessité de connaître et d'appliquer des stratégies pour réduire la pollution, protéger la biodiversité, mettre en place des programmes éducatifs de sensibilisation au développement durable, mettre en œuvre des systèmes efficaces de gestion des déchets et mener des activités concrètes pour identifier des solutions innovantes contribuant à la protection de l'environnement et proposant des alternatives durables.

  Le thème de la mobilité a été abordé à travers 4 activités répétées quotidiennement, comme suit:

Activité 1-L'importance des pratiques durables pour les écoles- défis environnementaux mondiaux.

    Des méthodes de formation interactives, stimulantes et créatives ont été présentées, axées sur l'identification et le développement des compétences et aptitudes personnelles. Des jeux interactifs et stimulants, tels que « Alien » ou « La Rivière », ont été utilisés pour optimiser l'apprentissage et les connaissances.

 Activité 2- Introduction au développement durable- le rôle de l'éducation dans sa promotion.

    Des stratégies et des méthodes ont été utilisées pour intégrer l'éducation au développement durable: apprentissage par projet, développement de l'esprit critique, utilisation des technologies, développement de compétences pratiques et promotion de la responsabilité personnelle.

    Des vidéos sur le mode de vie Zéro déchet, avec Bea Johnson, ont été présentées sur le concept des 6 RS: Refuser ! Réduire ! Réutiliser ! Réparer ! Recycler ! Repenser! 

Activité 3- L'utilisation d'outils AI dans l'éducation- des applications pratiques et démonstrations ludiques pour personnaliser l'apprentissage.

     À partir d'un plan de cours sur un thème choisi individuellement ou en équipe, et en utilisant des méthodes non formelles telles que le jeu de rôle, les simulations, la narration ou la réflexion, des liens ont été établis pour enseigner le développement durable en classe à l'aide d'outils tels que Chat GPT ou les applications Sora, Perplexity et Gamma.app, considérées comme de bonnes pratiques pédagogiques.Les activités visaient à encourager l'autoréflexion, le partage d'idées au sein du groupe, les solutions,  et les résultats obtenus.

Activité 4-Des idées à l’action – comment mettre en œuvre les résultats d’apprentissage. 

À l'aide d'un modèle intitulé “Mon plan personnel de développement durable“, chaque membre de l'équipe a apporté sa contribution personnelle à l'atteinte de l'objectif proposé.  On a fait référence à l'école d'été Ecotopia, qui vise à présenter une approche alternative pour bâtir une économie prospère et durable.

    Toutes ces activités deroulées dans cette mobilité ont donné lieu à des débats intéressants sur le thème abordé, parmi lesquels je citerai: Adopter un style de vie minimaliste, trouver un objet écologique autour de nous qu’ on trouve également dans notre école ou  créer un slogan qui encourage les élèves à adopter une attitude éco-responsable.

      Au-delà des activités de formation, pendant notre temps libre, nous avons pu visiter quelques-unes des merveilles de la région de Bansko, qui nous ont impressionnés. Par exemple, le monastère de Rila, situé dans les montagnes de Rila en Bulgarie, est un site classé au patrimoine mondial de l'UNESCO et l'un des monuments culturels et spirituels les plus importants du pays, Le Parc aux ours de Belitsa ou Blagoevgrad, la ville dynamique du sud-ouest de la Bulgarie qui sert de porte d'entrée vers les attractions naturelles environnantes, tout cela ensemble consideré des pôles culturels et récréatifs de la région.

     En conclusion, ce programme de formation nous a apporté des informations précieuses tant dans le domaine de la durabilité que sur le système éducatif bulgare. Ce fut un privilège d’offrir à nos étudiants de nombreuses occasions d'intégrer le développement durable dans toutes les disciplines et de participer à des activités d'apprentissage pratiques et pragmatiques.

Pregătirea elevilor la limba engleză pentru participarea la mobilitățile Erasmus+

prof. Luiza Mușat

Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați, România

    Participarea elevilor la programele de mobilitate Erasmus+ presupune mai mult decât o simplă deplasare într-o țară străină. Este o experiență de învățare interculturală complexă, care solicită competențe lingvistice, sociale și academice. În acest context, pregătirea lingvistică – în special în limba engleză, limba de comunicare uzuală în cadrul proiectelor – devine esențială. Deși proiectul a fost scris și implementat în limba franceză, pregătirea elevilor a fost facută și la orele de limba engleză, aceasta fiind limba generală de comunicare cu elevii din celelalte țări. Diversitatea este încurajată, interdisciplinaritatea fiind o practică obișnuită la Liceul Teoretic „Sfânta Maria” din Galați. Pregătirea elevilor pentru mobilitățile Erasmus+ este un proces structurat, adaptat nevoilor acestora, care îmbină abordări moderne cu metode tradiționale, cu accent pe comunicare și autonomie.

    În continuare, vom explora o serie de exemple de bune practici, pași pentru o eficientizare a procesului educațional în vederea pregătirii elevilor pentru participarea la mobilitățile Erasmus +.

1. Evaluarea nivelului de competență lingvistică

    Primul pas în pregătirea elevilor este evaluarea nivelului lor de competență în limba engleză, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). Această evaluare are scopul de a identifica punctele forte și ariile ce necesită îmbunătățire. Am folosit teste de plasare (placement tests) care vizează competențele receptive (citit, ascultat) și productive (vorbit, scris). În funcție de rezultate, elevii sunt repartizați în grupe de pregătire diferențiată iar cei potriviți sunt selectați pentru a participa la viitoarele mobilități.

2. Ateliere de comunicare practică în limba engleză

    În vederea dezvoltării competenței de comunicare, organizăm ateliere tematice de tip English for Erasmus+, unde elevii exersează situații reale pe care le-ar putea întâlni în timpul mobilității: prezentarea personală, participarea la întâlniri și workshop-uri, interacțiunea cu gazdele, orientarea într-un oraș necunoscut sau exprimarea punctului de vedere în dezbateri interculturale.

    Am folosit metode interactive precum jocuri de rol, simulări, brainstorming, discuții ghidate și prezentări individuale sau în echipă. Accentul cade pe spontaneitate, fluență și claritate în exprimare, nu doar pe acuratețea gramaticală.

3. Proiecte colaborative și lucru în echipă

    Elevii sunt implicați în proiecte colaborative în limba engleză, fie în format fizic, fie digital (prin platforme precum Edu 24 sau eTwinning). Aceste activități le dezvoltă vocabularul specific, abilitatea de a redacta materiale informative și de a coopera eficient într-o echipă internațională. De exemplu, au redactat prezentări personale asemănătoare cu cele din programele Erasmus+, au creat prezentări despre patrimoniul cultural local sau au realizat scurte filmulețe inspiraționale despre temele de interes ale adolescenței.

4. Utilizarea resurselor digitale pentru auto-pregătire

    Încurajăm elevii să utilizeze aplicații și platforme educaționale (Kahoot, Quizlet, Duolingo, British Council, Lingua, Live Worksheets) pentru exersarea vocabularului, gramaticii și abilităților de înțelegere a mesajului oral. Totodată, le recomandăm vizionarea de filme, podcasturi sau documentare în limba engleză, cu sau fără subtitrare, pentru a-și familiariza urechea cu diferite accente și registre de limbă.

5. Pregătirea pentru interacțiunea interculturală

    O parte importantă a pregătirii constă în dezvoltarea competențelor interculturale. Organizăm sesiuni despre diferențele culturale, stereotipuri, obiceiuri și etichetă în diverse țări. 

    Prin studii de caz și discuții pe teme culturale, elevii sunt încurajați să manifeste toleranță, deschidere și curiozitate față de alte culturi – calități esențiale pentru o mobilitate Erasmus reușită.

Concluzii

    Pregătirea elevilor în limba engleză pentru participarea la mobilitățile Erasmus+ la Liceul Teoretic „Sfânta Maria” Galați este un proces integrat, centrat pe elev și pe dezvoltarea abilităților de comunicare reală. Îmbinăm metodele tradiționale cu cele moderne, adaptăm conținuturile la nevoile fiecărei grupe și urmărim constant progresul individual. Încurajăm învățarea activă, colaborarea și deschiderea culturală, elemente definitorii pentru succesul într-un proiect Erasmus+.

Importanța schimbului de bune practici la IIS De Filippis-Galdi, Italia, în cadrul mobilităţii „Étude de la biodiversité et protection de l'environnement” 

Prof. Monica Ene

Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galaţi

     „Schimbul de bune practici”, procesul prin care persoane, organizații sau instituții împărtășesc între ele metode, proceduri sau experiențe care s-au dovedit eficiente în atingerea anumitor obiective este şi esenţa proiectelor Erasmus+. Un schimb care are ca scop învățarea reciprocă, inovare prin adaptarea unor soluţii dovedite, consolidarea parteneriatelor şi a reţelelor profesionale.

            Prin participarea la activități comune, elevii și profesorii din țările participante la proiect au împărtăşit metodele de studiu ale biodiversității locale. La IIS De Filippis-Galdi, acest schimb a permis:

l'environnement”  au creat premisele pentru observarea, de către profesori, a unor noi metode interactive şi interdisciplinare şi integrarea de noi tehnici de predare (proiecte STEAM, învățare  prin descoperire, studii de caz locale). 

     În acelaşi timp, schimbul de bune practici a permis dezvoltarea unei perspective europene asupra protecției mediului:

  Activităţile organizate şi desfăşurate la şcoala IIS De Filippis-Galdi, Italia, în cadrul proiectului „Étude de la biodiversité et protection de l'environnement” , pot fi considerate un exemplu de schimb de bune practici, contribuind la: 

  1. Consolidarea cunoștințelor despre biodiversitate

  2. Îmbunătățirea metodelor didactice

  3. Promovarea educației ecologice transnaționale

  4. Dezvoltarea competențelor interculturale și lingvistice

  5.  Creșterea implicării în inițiative de protejare a mediului.   

     Prof. Carmen Codreș, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu ”, Galaţi

    Proiectele Erasmus reprezintă, mai nou, șansa fiecărei școli de a traversa educațional, spațiul european, de a facilita fiecărui elev un traseu direct către performanța școlară și socială.

    Despre conceperea unui astfel de proiect se poate vorbi la nesfârșit, întrucât este un proces elaborat și etapizat care te obligă să descoperi permanent, să fii atent la rigorile structurale și la cerințele metodologice, fără de care succesul nu ar exista. Proiectele Erasmus implică o întreagă echipă de lucru, pentru că viziunea holistică, gîndirea critică, abordarea pragmatică și tehnică, cunoașterea unor noțiuni de contabilitate sunt doar câteva dintre prerogativele necesare unui astfel de demers.

    Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu ” a beneficiat de succesul generat de un astfel de proiect, precedat de câteva experiențe eșuate, care însă, au sporit motivația și au determinat o mobilizare și mai accentuată în acest scop. Vorbim, așadar, de un proiect Erasmus +, pe mobilitate, cu titlul:„Stagii de practică în domeniul Electronică și Automatizări, conform standardelor dezvoltării durabile”. Mobilitatea s-a desfășurat într-o primă etapă, în Grecia, la Salonic, în perioada 18-31 mai 2025 și au participat 14 elevi de clasa a XIa, având specializarea „Tehnician operator roboți industriali”.   Demersul a inclus stagii de practică în companii din domeniul tehnic, precum și vizite culturale și educative. 

   O astfel de experiență a pus în evidență avantajele pe care le-au avut elevii în ceea ce privește formarea profesională și personală. Este de remarcat faptul că aceștia au participat la o serie de activități cu caracter aplicativ, au avut oportunitatea de a observa metode de lucru europene, raportate la o societate modernă, aflată într-o permanentă dezvoltare tehnologică. Ulterior traversarii unei astfel de experiențe, elevii participanți vor avea de realizat un produs propriu, în concordanță cu competențele dezvoltate în timpul stagiului de practică.

     Dincolo de însușirea unor cunoștințe practice, de formarea de competențe-cheie în domeniul pentru care au și aplicat, elevii au beneficiat și de o vastă experiență culturală, descoperind cu această ocazie, frumusețea spațiului elen, elemente legate de istoria și geografia acestei țări. Nu le-au fost străine nici tradițiile, obiceiurile acestei zone, ceea ce a generat o formă de interculturalitate inedită.

    În consecință, proiectele Erasmus deschid calea unei dezvoltări ample, atât pentru elevii participanți, cât și pentru cei care concep astfel de acțiuni, absolut nesare unui climat educațional performant.

Întotdeauna mai este ceva....

 prof. Olguţa Chiscoci

Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galaţi

    Când soarele timid începea să-și arate măreția în luna lui Marte, iar capetele în amintirea celor întru odihnă veșnică erau purtate cu sfințenie, o echipă de la Liceul Teoretic „Sfânta Maria” a lăsat totul la pământ și cu mic, 6 elevi, cu mare, 3 profesori, s-a  deplasat la Champigny sur Marne, în Franța, în zilele Domnului cuprinse între 9-16 martie 2025, pentru a încerca și variantele lor de bună practică în proiectul Erasmus+ + „Le changement climatique et la biodiversité”.

    Așa cum spune și numele proiectului, schimbarea climatică a devenit preocupare de gradul zero pentru politică, școală, autorități, cetățeni pentru că impactul asupra vieții tuturor este imens, de necontrolat și de neprevăzut.

    La Liceul Profesional „Gabriel Péri” din Champigny sur Marne (echivalentul celui tehnologic de la noi) elevii au aflat, potrivit principiului didactic „savoir faire” ce impact au schimbările climatice asupra tuturor ființelor vii (nu că n-ar fi știut!). Pornind de la cercetările în domeniul acesta, ilustrate în activități concrete, elevii s-au rotit în ateliere de lucru și au identificat căile prin care, la nivelul lor, pot aduce un dram de ameliorare a schimbărilor climatice. De-a lungul a cinci zile, elevii au aflat rolul senzorilor în controlarea apei pentru irigat, cum se diminuează gazele de seră, cum

se reduce consumul alimentelor obținute cu mare consum de energie, respectiv a cărnii consumate în exces și, în contra partidă, practicarea  vegetarianismului (după rețete vechi), încurajarea producătorilor locali, importanța transportului în comun, practicarea ciclismului cotidian, folosirea autoturismelor electrice, montarea panourilor fotovoltaice, raportul dintre energia clasică, obținută din extracția cărbunelui,  și energia modernă, regenerabilă, obținută prin instalațiile eoliene, prin captarea și stocarea energiei solare. 

Pentru concretizare,  elevii, împărțiți în grupe, s-au rotit în ateliere de lucru, au comunicat în limbile lor, dar mai ales în franceză, au construit structuri din materiale regenerabile, au montat panouri fotovoltaice, senzori pentru economisirea apei în irigații, au aflat că tehnologia epocii poate fi prietenoasă, dacă este utilizată rațional, că spaimele pot fi îmblânzite, schimbările climatice ameliorate, iar  mesajul extins a fost „fluctuat non mergitur”, dacă problematica este tratată cu atenție și profesionalism. Partenerii francezi au demonstrat măiestrie didactică, spirit deschis, amabilitate, toate caracteristicile poporului luminilor.

    Pe de altă parte, profesorii au aflat că elevii sunt deschiși către nou, că răspund provocărilor, că sunt oameni ai timpului lor și, uneori, au ce învăța de la ei. Schimbul de idei a fost reciproc. Prin urmare, colaborarea a fost pe verticală, între vârste, și teritorială, între țări, încât speranța unui viitor mai sigur să se perpetueze.

Erasmus+, des mobilités aux activités scolaires en présentiel et virtuelles

Prof. Aurelia Mihaela Codrescu

Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați

    Le projet Erasmus + intitulé “Le changement climatique et la biodiversité”, no. de référence 2024-1-RO01-KA220-SCH-000250290, dont le coordinateur est le Lycéé Théorique “Sfânta Maria”, Galaţi (Roumanie), se déroule en collaboration avec les autres partenaires lituaniens, italiens, espagnols et français.

    Les approches les plus efficaces sont les échanges de bonnes pratiques dans le cadre des mobilités dans les lycées d’accueil où se rencontrent tour à tour les quatres autres lycées. C’est une opportunité extraordinaire pour les élèves et leurs professeurs de travailler en présentiel ensemble, en équipes multinationales, soit dans les laboratoires, soit en plein air. Le but est de suivre les consignes et d’obtenir un produit ou un document numérique (installation, appareil, fiche d’observation, enregistrement audio ou video, etc). 

     Dans les deux mobilités d’échange de bonnes pratiques effectuées pendant l’ annéé scolaire 2024-2025 (en Italie et en France), les élèves ont participé à quelques activités comme il suit:

    1) En Italie, à Cava de Tirreni, région Campanie

    Finalement, ils ont noté des observations sur la présence humaine et le lien de celle-ci et le milieu. Les autres activités se sont succédé par une visite guidée à Naples suivie d’un débat, au sujet des contrastes de Naples (une ville riche en histoire mais qui doit faire face aux contrastes entre la mauvaise gestion des déchets et une ville européenne durable avec un métro moderne à zéro émissions). À la fin de leur débat, les élèves ont crée un document Power Point où ils ont écrit leurs observations sur place, des informations, des photos, les causes et les solutions possibles pour résoudre les problèmes environementaux. La mobilité en Italie a été conclue par quatre vidéos réalisées en équipes multinationales, dans lequelles les élèves ont parlé des activités thématiques déroulées, des langues étrangères utilisées et des richesses culturelles acquises.

     2) En France, à Champigny-sur-Marne, région parisienne

Le lycée français a organisé quatre activités tournantes:

Activité 1- Réduire l’empreinte carbone pour un air plus pur en ville

Activité 2-Mettre en oeuvre un panneau solaire production d’énergie propre

Activité 3-Mettre en oeuvre une mobilité propre (vélo, marche…)

Activité 4-Économisez de l'énergie électrique en la contrôlant à distance

    Ces activités ont offert aux élèves l’opportunité d’apprendre comment calculer l’empreinte carbone à l’aide d’une application, comprendre l’importance des actions humaines pour réduire la pollution de l’air, apprendre à monter des panneaux photovoltaïques pour la production d’énergie propre,  comprendre la différence entre le transport en voiture qui cause 

la pollution de l’air) et le déplacement propre (en vélo et par les moyens de transport électriques) qui ne pollue pas, apprendre à monter une installation d’irrigation à distance à l’aide d’une application mobile. Les activités tournantes se sont développées dans les laboratoires équipés, spécifiques aux spécialisations du lycée professionnel français. À la fin de ces activités les élèves ont crée des vidéos, des collages photos, des documents Power Point.

    La première activité sur le terrain a visé l’observation de l’écosystème des bords de la Marne où les élèves ont rempli une fiche d’observation de l’écosystème similaire à celles remplies en Italie:  les éléments du biotope (températures, humidité, types des sols), les éléments de la biocénose (la flore, la faune), les observations sur la présence humaine et le lien entre celle-ci et  l’environnement.

    La deuxième activité sur le terrain a été une chasse aux trésors: trouver à l’aide d’une fiche de route les bornes de captage des émissions CO2 dans de différentes zones de Paris.

    La troisième activité à l’extérieur du lycée a compris une visite guidée au Musée des Arts et des Métiers, l’exposition de l’empreinte carbone à Paris. Les élèves ont réalisé des vidéos devant une vitrine au choix qui correspondait à un type de pollution de l’air, en expliquant les causes génératrices d’émissions CO2 et les solutions proposées.

    Les activités scolaires locales (soit en présentiel, soit virtuelles) ont completé les démarches pédagogiques du projet Erasmus + par la contribution des élèves aux diverses actions.

     Une activité scolaire déroulée en parallèle dans toutes les écoles a visé le recyclage des vêtements par un atelier interractif. 

    En Roumanie, la classe de designer vestimentaire XI ème D a confectionné quelques vêtements en utilisant des vêtements usés: des jeans, des T-shirts, des robes, tous ceux-ci étant tranformés par leurs talent et la créativité. Les produits obtenus ont été exposés sur la platforme Digipad qui est devenu la boutique virtuelle de l’activité. Chaque produit a eu un prix de départ et a été mis aux enchères. Avec l’argent ramassé, ils ont acheté de petits cadeaux symboliques pour les élèves de l’École Spéciale “Constantin Pufan” de Galaţi à l’occasion des fêtes pascales. Ainsi, une activité pratique continuée par une activité civique de collectes caritatives constituent des approches pédagogiques originales et intéressantes. Les images vidéo et les photos de l’atelier ont constitué la matière première d’un film exposé sur le canal You Tube du projet Erasmus.

    Le lycée français a organisé une vente des vêtements “second hand” à l’école pour ne pas jeter les vêtements usés, le lycée espagnol a organisé un atelier de création de bijoux et d’accessoires de mode à partir d'objets récupérés. Les lycées italien et lituanien ont fait des recherches sur internet sur la pollution de l’eau, de l’air et de la terre causées par l’industrie des vêtements et des chaussures du type “fast-fashion”. Leur fabrication, les teintures des tissus, les processus pour obtenir les tissus synthétiques ou les tissus naturels (en coton, en soie, en laine, en chanvre), tous ceux-ci polluent la planète. Les élèves ont exposé leurs travaux dans les documents Google Slide. L’échange de bonnes pratiques s’est déroulé de manière interactive par Google Drive et You Tube, Digipad et Power Point.

    Une nouvelle activité virtuelle déroulée pendant trois semaines par une classe de IX ème a visé le thème de l’eau. D’ailleurs, le titre de l’activité virtuelle a été “L’économie de l’eau”. 

    Les élèves de chaque lycée ont été partagés en plusieurs équipes qui ont fait des recherches sur internet sur le cycle domestique de l’eau, les causes de la pollution, les solutions trouvées pour protéger l’eau et pour l’économiser. Les matériels ont été présentés en classe au tableau interractif par 2-3 représentants de chaque équipe pendant que les présentations devant la classe ont été filmées. Les films ont été ensuite édités et partagés entre les écoles partenaires. L’échange de bonnes pratiques par internet a enrichi une fois de plus la panoplie de démarches didactiques multinationales.

       L’aménagement du Coin Vert a commencé au mois de mars par la préparation du terrain et par le recyclage d’objets usés (une brouette, trois petites bicyclettes et deux palets avec des jardinières). Ceux-ci sont devenus des supports pour les fleurs. Le Coin Vert a été enrichi aussi par deux petits nichoirs à oiseaux. Pour la prochaine année scolaire le Coin Vert roumain aura des bancs confectionnés des palets et de nouvelles jardinières de fleurs. Les autres partenaires ont aménagé à leur tour leurs jardins par des parcelles de plantes, des hamacs, des hôtels d’insectes, des nichoirs, des bancs pour le compostage des déchets.

    L'activité “Journée Zéro Déchets” a mobilisé trois classes pilote qui ont compris que les déchets, surtout ceux en plastique, constituent le danger principal de pollution de la planète. Une journée sans déchets représente un jour de la semaine où les élèves viennent à l’école avec leur nourriture dans une boîte ou un sac en toile et avec l’eau dans une bouteille en verre ou un thermos. Ils rentrent à la maison avec les boîtes, les sacs et les bouteilles qu’ils peuvent réutiliser quand ils veulent, les seuls déchets étant les restes ménagers biodégradables de fruits et de légumes, comme les épluchures, les restes de repas, les feuilles de légumes  qui se 

    transforment en composte.

    Les activités en présentiel ou virtuelles ont continué dans chaque lycée partenaire, chacun ayant sa propre manière de travail, selon l’infrastructure, l’espace, la météo, l’horaire, le nombre d’élèves impliqués et enrichissent la collaboration interactive des élèves et des professeurs partenaires. 

    Relevanța limbii engleze în scrierea proiectelor Erasmus

 Prof. Gabriela Oancă, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”

     Este binecunoscut faptul că limba engleză joacă un rol esențial în ceea ce privește procesul educațional actual. Proiectele Erasmus sunt, fără doar și poate, parte din ceea ce înseamnă rigorile unui astfel de proces, cu atât mai mult, cu cât, vorbim de o limbă străină de circulație universală, liant între culturi, țări, tradiții și viziuni didactice.

    Importanța limbii engleze este un subiect poate perimat pentru unii, dar nu trebuie să eludăm avantajele studierii unei astfel de limbi străine, mai ales în contextul scrierii unui proiect Erasmus.

     Consider că succesul unui astfel de proiect are la bază și o profundă cunoaștere a acestei limbi străine, facilitând legătura dintre culturi si domenii profesionale. Ea asigură cooperarea între participanții din diferite țări. Acest aspect presupune schimbul de idei și bune practici, o riguroasă organizare a activităților comune, și nu în ultimul rând, construirea unor relații interculturale. La fel de relevant este și accesul la informație, pentru o mai bună derulare a unor acțiuni care sunt parte integrantă din proiect, dar și participarea activă la eventualele ateliere de lucru.

    Documentele oficiale pe care le include proiectul Erasmus -aplicații, ghiduri, platforme digitale-sunt redactate în limba engleză.

    Analizând și latura socio-culturală, ajungem la concluzia că abilitățile de comunicare interculturală dezvoltă încrederea în sine, dezvoltă abilități importante și generează un climat 

favorabil participării la alte proiecte.

       De asemenea, diseminarea unui astfel de proiect trebuie făcută într-o limbă accesibilă unui public larg și aceasta este indiscutabil, limba engleză.

Ziua Zero Deşeuri în școala noastră - protejăm mediul înconjurător și clima

Ţau Laura Magdalena

Liceul Teoretic “Sfânta Maria”, Galaţi

Proiectul Erasmus+ “Le changement climatique et la biodiversité”, nr. de referinţă 2024-1-RO01-KA220-SCH-000250290.

Instituţiile şcolare partenere : IES “María Zambrano”, Torre del Mar, Spania, Lycée Professionnel “Gabriel Péri”, Champigny-sur-Marne, Franţa, Istituto Istruzione Superiore „De Filippis-Galdi”, Cava de’ Tirreni, Italia şi “Antano Smetonos” gimnazija, Ukmerge, Lituania. 

      La 14 decembrie 2022 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat la propunerea a peste 100 de state membre ca ziua de 30 martie să fie declarată Ziua Internaţională Zero Deşeuri cu scopul de a sensibiliza omenirea în legătură cu diminuarea sau stoparea consumului şi a producţiei nesustenabile la nivel mondial.[1]

      Potrivit datelor ONU, în fiecare an, gospodăriile, întreprinderile mici și furnizorii de servicii publice generează între 2,1 și 2,3 miliarde de tone de deșeuri municipale solide: de la ambalaje și produse electronice până la materiale plastice și alimente. Cu toate acestea, serviciile de gestionare a deșeurilor la nivel mondial nu sunt echipate corespunzător pentru a face față acestei situații, 2,7 miliarde de persoane neavând acces la colectarea deșeurilor solide și doar 61-62% din deșeurile municipale solide fiind gestionate în instalații controlate.[2]

      În UE, o persoană obișnuită produce anual 511 kg de deșeuri, doar 38 % dintre acestea fiind reciclate. Este vorba de o provocare serioasă, iar UE ia măsuri pentru a găsi o soluție. 

În abordarea sa în materie de gestionare a deșeurilor, UE urmărește trei obiective principale:

-să îmbunătățească gestionarea deșeurilor

 -să inoveze în domeniul reciclării

 - să limiteze depozitarea deșeurilor[1]

  Pornind de la aceste deziderate Liceul Teoretic Sfânta Maria Galați ca instituție coordonatoare a proiectului Erasmus+“Le changement climatique et la biodiversité” a inițiat un proiect pilot la începutul lunii aprilie 2025 “Ziua Zero Deșeuri în școala noastră”. Din proiect au făcut parte trei clase de elevi (de la a 9 a la a 11 a) : 9D,10C și 11C .

    Elevii și profesorii coordonatori au discutat și au stabilit ca în fiecare zi de luni să fie Ziua Zero Deșeuri. Cele trei clase de elevi și-au propus ca în acea zi să   folosească pentru gustarea din pauza mare doar pachet adus de acasă și să nu cumpere mâncare în ambalaje de plastic, carton sau hârtie. Astfel la sfârșitul pauzei de masă să nu rezulte decât deșeuri biodegradabile care pot fi utilizate drept compost.

    Prin puterea exemplului personal elevii au conștientizat importanța limitării consumului excesiv de orice fel de la mase plastice la hârtie și carton sau materiale textile. Astfel diminuarea cantității de deșeuri a fost evidentă în fiecare zi de luni când nu au existat ambalaje de nici un