“Suntem compuşi din atomi nemuritori.

Pe undeva, suntem veşnici.” 

Valeriu Butulescu

MACROELEMENTE

MICROELEMENTE

Oxigenul – 65 %, carbonul – 18,5 %, hidrogenul – 9,5 %, azot – 3,3 %, calciu – 1,5 %, fosfor – 1 %, potasiu – 0,35 %, sulf – 0,25 %, sodiu – 0,15 %, magneziu – 0,005 %, clor – urme.

Acestea sunt esenţiale pentru funcţionarea corpului uman. Aceste minerale se regăsesc în aproximativ toate celulele organismului, şi sunt implicate în menţinerea homeostazei generale şi funcţionarea normală a organismului. Dezechilibrele acute ale acestor minerale pot avea potenţial letal.

Carbonul alcătuiește 18% din masa totală a organismului uman. El este bioelementul organogen fundamental al tuturor organismelor vii.

Atomul de carbon este unic deoarece se poate combina cu alţi atomi de carbon dând naştere unor lanţuri lungi sau unor structuri circulare de legături carbon-carbon, care, la rândul lor, stau la baza moleculelor organice complexe care fac posibilă viaţa. În organismul uman, carbonul se regăseşte sub forma proteinelor, glucidelor, lipidelor şi intră în componenţa sângelui, hormonilor, acizilor nucleici. Carbonul este un element fără de care viaţa nu ar fi posibilă.

CARBONUL

CARBONUL

HIDROGENUL

Hidrogenul este un element vital pentru viața omului. Unele din beneficile lui sunt:

* menţinerea unui nivel optim al pH-ului (nivel de aciditate) în organism

*acidul clorhidric (HCl), este folosit la procesul de digestia chimică din stomac.

-împreuna cu Oxigenul formeaza formula apei.

*legăturile de hidrogen conferă moleculelor de ADN forma caracteristică de dublu helix

*intră în componenţa unor produşi de o importanţă deosebită: lipide, glucide sau proteine.

HIDROGENUL

Hidrogenul sprijină semnalizarea celulară (mecanismele de comunicare din interiorul celulei), metabolismul celular, și exprimarea genetică. Asfel are impact asupra inflamației,obezități și mecanismelor de îmbătrânire.

Oxigenul este un combustibil propice realizării metabolismului celular eficient. El intră în componența proteinelor, lipidelor, glucidelor. El este necesar în respirație ca oxidant. Insuficienţa oxigenului din organism produce:

– Dureri de cap care pot apărea datorită lipsei de oxigen la nivelul creierului;

– Stare de oboseală continuă, lipsa de dispoziţie, de forţă, randament scazut;

– Lipsa de concentrare şi oboseală psihică sunt primele semne ale unei oxigenări deficitare.

– Probleme legate de insomnie.

– Sensibilitate ridicată la diferenţe de temperatură şi climat.

– Predispoziţie pentru contractarea infecţiilor.

– Probleme de circulaţie (senzaţie de frig), mai ales în braţe şi picioare.

OXIGEN

OXIGEN

Oxigenul (O2) reprezinta 21% din aer și este un element esențial pentru supraviețuirea tuturor viețuitoarelor de pe Pământ. Există totuși bacterii care pot trăi fără prezența oxigenului (de exemplu, bacteriile sulfuroase).

Oxigenul este cel mai răspândit element de pe planetă, găsindu-se atât în stare liberă cât și sub formă de compuși. În stare liberă, oxigenul se află fie sub formă moleculara în aer (20%), fie sub formă de ozon (O3) în straturile superioare ale atmosferei. Oxigenul intra în compoziția unui număr mare de compuși, atât în substanțe organice (grăsimi, proteine, zaharuri, alcooli) cât și în substanțe anorganice (apă, oxizi, silicați, carbonați, azotați, fosfați, sulfați etc.) Oxigenul pătrunde zilnic în organism împreună cu apa, proteinele, grăsimile şi glucidele.

FOSFOR

Surse:

Peste, carne de pasăre, ouă, cereale integrale, lapte, produse lactate, fasole, mazăre, crupe de ovăz, nuci, polen, .

FOSFOR

Reprezintă 1% din masa corpului. Fosforul este încorporat în oase, combinat cu alte elemente ca fierul, potasiul, sodiul, magneziul și calciul. Este necesar funcţii sexuale și de reproducere, creşterii muşchiilor şi de a furniza substanţe nutritive nervilor, intră în compoziţia oaselor şi în smalţul dinţilor.

În organismul uman se găseşte fosforul sub forma unui compus complex numit adenozintrifosforic (ATP) care este purtătorul universal al energiei chimice înăuntul celulelor. Este principalul constituent al acizilor nucleici, participă la stimularea contracţiei musculare.

Semne de insufuciență:

Crampe musculare, slabiciuni, adinamie, modificari din partea oaselor.

AZOT

Azotul sau nitrogenul este prezent în toate organismele vii sub forma unor combinaţii organice de o mare diversitate ca: proteine, vitamine sau ADN. Acizii nucleici sunt molecule biologice esentiale vieţii, incluzând ADN-ul şi ARN-ul.

Împreună cu proteinele, acizii nucleici formează cele mai importante macrocelule, care se regăsesc din abundenţă în toate ființele vii, unde funcţionează în codarea, transmiterea şi exprimarea informaţiei genetice.

AZOT

SULF

Sulful reprezintă o componentă esenţială a corpului uman, pentru că este o parte integrantă a tuturor proteinelor. Este o parte componentă a colagenului

(o proteină prezentă în ţesuturile conjunctive, oase şi dinţi), precum şi a cheratinei (o proteină conţinută în piele, păr şi unghii) şi redă ţesuturilor elasticitate, forţă şi formă. Sulful este implicat în formarea acizilor biliari, importanţi pentru digestie şi absorbţie a grăsimilor. Ca o componentă a vitaminei B, contribuie la transformarea de proteine, glucide şi grăsimi în energie.

Este necesar proceselor de dezvoltare și neurologice, pentru detoxifiere, creşterii circulaţiei sângelui, diminuarii crampelor şi a durerilor de spate, reducerii inflamatiilor, ajutării vindecării muşchiilor, reglării funcţiei inimii si creierului, lubrifierii încheieturilor, etc.

SULF

De asemenea, sulful își are aportul în coagularea sângelui sau în producerea hormonilor de creştere şi a insulinei. 

Deficitului de sulf în organism-pielea devine uscată, ridată, îmbătrânită. Aceasta pentru că fineţea tegumentului şi aspectul tânăr sunt determinate de numărul celulelor sănătoase de colagen, 

Surse - usturoiul, ceapă, cresonul, ridichile, ridichea neagră, cartofii, varza, salată verde, castravetele, fasolea uscată, sparanghelul, migdala, curmala, polenul, gălbenuşul de ou, carnea ( în special a păsărilor domestice ) şi produsele marine.

FIER

Fierul este un element care ar trebui să se regăsească în alimentaţia oricui, în orice etapă a vieţii. El este prezent în fiecare celulă din organism şi are un rol crucial în transportul oxigenului şi a substanţelor nutritive în organele vitale ale corpului. O alimentație bogată în fier asigură o bună circulaţie sanguină, prevenind astfel bolile cardiovasculare.

Susține o dezvoltare și o creștere normală a organismului copiilor, participă în formarea hemoglobinei, asigură protecția organismului împotriva bolilor.

Semne de insufuciență:

Oboseală, anemie, intoleranță la frig.

FIER

Surse:

Ficat, rinichi, mazăre, fasole, ouă, pește, spanac, prune, stafide, produse de mare. Ceaiul impiedica absorbtia fierului.

CUPRU

Menţine integritatea pereţilor vasculari, intervine în osificare, are acțiune antiinflamatorie, antiinfecțioasă și antiulceroasă, stimulator al sintezei colagenului.

Formarea şi dezvoltarea nomală a creierului şi sistemului nervos, previne anemia.

Efectele deficienței de cupru din organism poate fi observată foarte ușor, după anumite simptome vizibile: anemia, vase de sânge fragile ce se pot rupe, colesterol rău, infecții mai frecvente, pierderea părului sau albirea treptată a pielii și, cel mai important, oboseala cronică, tulburari osteo-articulare, absența sa influențănd negativ metabolismul glucozei, metabolismul lipidelorșsi biosinteza mielinei.

Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5-3 mg.

CUPRU

Surse alimentare: cacaua, alunele, fructele si legumele uscate, cerealele, germenii de grâu, alge, prune, molustele, stridiile.

SODIU

Reprezintă 0.15% din masa corpului. Sodiul este important pentru buna funcţionare a nervilor şi a sistemului muscular. Este stocat în pereţii stomacului, articulaţiilor şi a vezicii biliare. Este important în buna funcţionare a membranei, a impulsurilor nervoase, contracţiilor musculare, este un cation în fluidele corporale, contribuie la alcalinitatea limfei şi a sângelui, lucrează cu sistemul tampon bicarbonat la nivelul tractului degestiv pentru a preveni arderea pereţiilor stomacului de acidul clorhidric şi ajută la reţinerea calciului si colesterolului lichid în organism.

Semne de insufuciență:

Pierderi de conștiință, oboseală sporită, intoleranța căldurii, crampe musculare, edeme ale extremităților.

SODIU

Sodiul (Na) se asimilează din sare, morcovi, anghinare., ridiche roz, spanac, sfeclă roșie,  frunze de pătrunjel, fasole și mazăre, cartofi, dovlecei, varza.

POTASIU

Reprezintă 0.25% din masa corpului. Se regăseşte ca ioni în muşchi şi în sistemul nervos. El este important pentru o bună funcţionare a membranei, impulsurilor nervoase și contracţiilor musculare. Cationii de potasiu se găsesc în citoplasma celulară. Electroliţii ajută la atragerea oxigenului și la îndepărtarea toxinelor din ţesuturi, potasiul facilitează eliminarea renală a sodiului şi creşte diureza.

Potasiul (K) se găseşte în cartofi, roşii, seminţe de floarea-soarelui, portocale, grepfrut, mere, struguri, banane, lapte, ceai.

Insufuciența lui din organism duce la stare de oboseală, crampe musculare, nervozitate, aritmie cardiacă, stări depresive şi stări de vomă,

piele uscată, scăderea sensibilității cutanate.

POTASIU

Surse:

Caise uscate, banane, citrice, mazăre, cartofi copți, broccoli, ficat, lapte, unt, struguri, stafide, nuci.

CALCIU

Este un important constituent al oaselor și dinților, dând rezistență acestora. Calciu este necesar pentru contracția musculară, funcționarea vaselor de sânge, secreția hormonilor și enzimelor, precum și în transmiterea semnalelor prin sistemul nervos.

Semne de insufucienta:

Crampe musculare, excitabilitate neuro-musculara exagerată, insomnie, malformații osoase ce poate duce la rahitizm, predispozitie către convulsii, scăderea sau pierderea tonusului muscular.

Surse:

Lapte, produse lactate, branza de vaci, branza de soia, broccoli, ridichi, varză, usturoi, spanac, patrunjel.