Briceni. Peștera „Emil Racoviță"

Peștera din apropierea satului Criva este una dintre cele mai mari din lume, fiind a treia ca mărime în topul subteranelor de gips și a opta în clasamentul general al grotelor descoperite sub pământ. Peștera „Emil Racoviță" are lungimea de peste 89 de kilometri, iar multe dintre sălile sale spectaculoase au și fost botezate pe măsură: „Sala de o sută de metri", „Sala Cenușăresei", „Sala cu coloane", „Catedrala", „Sala Pinguinului" ori „Sala Hipopotamului". Tot aici putem admira și câteva lacuri subterane: „Lacul Verde", „Lacul Albastru", „Lacul Împăratului" sau „Lacul Dinozaurilor".

Intrarea în peșteră a fost descoperită acum jumătate de secol, în urma unor explozii în cariera de gips de la Criva. După câteva expediții speologice cercetătorii i-au dat calificativul de monument al naturii de importanţă mondială.

Criuleni. Peștera Surprizelor

O destinație turistică importantă, situată la o distanță relativ mică de Chișinău, este „Peștera Surprizelor". Ascunsă într-o fâșie de pădure de la marginea orășelului Criuleni, peștera a fost descoperită în anii 70. Caverna naturală a fost săpată de curenţii de apă acum 10 milioane de ani, iar la extinderea ei au contribuit și cutremurele de pământ. În cele trei niveluri ale peșterii descoperim un labirint cu numeroase săli precum „Sala Mare", „Cinematograful" sau „Metroul". Se crede că peștera are o lungime de 1700 de metri, deși aceasta nu a avut încă parte de o cartografiere ca la carte.

„Peștera Surprizelor" este a doua ca mărime în Republica Moldova, după peştera „Emil Racoviţă", iar pentru a o străbate, speologii amatori pot parcurge ore în șir prin tunel, ba pe brânci, ba aplecați spre amuzamentul liliecilor ce se ivesc din beznă.

Cei care vizitează pentru prima dată Peștera Surprizelor au parte, pe lângă pericole, și de multe surprize, iar cea mai minunată luminița de la capătul labirintului.

Soroca. Peștera Răposaților

Sub cimitirul satului Rudi se întinde Peștera Răposaților, o cavernă naturală cu o lungime de peste 70 de metri în stanca de calcar sarmatian. Localnicii cred că ea este mult mai lungă și ajunge până la apele Nistrului, dar fiindcă aceasta se îngustează după câteva zeci de metri, nimeni așa și nu a pătruns mai adânc. Peștera se numește a Răposaților datorită faptului că deasupra ei sunt așezate morminte.

De cum intrăm în „Sala de primire" și până în „Sala Crocodilului", trecerea este mult mai ușoară în comparație cu cele din Peștera „Emil Racoviță" și Peștera Surprizelor.

Râșcani. Peștera Duruitoarea Veche

Următoarele din clasament sunt peșteri de suprafață care prezintă mai interes istoric decât geografic. Peștera din Duruitoarea Veche este amplasată în spatele satului, la o altitudine de peste 30 de metri. În caverna de origine naturală s-au găsit rămăşiţe de animale, fragmente ale unor unelte, dar și urme ale omului primitiv, cele mai vechi dintre acestea datează de peste 300 mii de ani.

Grota are trei camere, cu o lungime totală de aproape 50 de metri. Peștera din Duruitoarea Veche are trei intrări, una dintre ele a fost blocată de săteni, pentru că era periculoasă pentru copiii care își făceau aici teren de joacă. În preajma peșterii, un localnic a descoperit mandibula unei femele de mamut, fragmentele dezgropate se păstrează la muzeul școlii din Costești.