Precipitații atmosferice- totalitatea particulelor de apă lichidă sau solidă care cad din nori și ajung pe suprafața terestră.

Noțiuni

Intensitatea de precipitații- mărimea care reprezintă cantitatea de precipitații căzute într-o unitate de timp (1 minut).

Izohietă- linie care unește punctele cu valori egale ale cantității de precipitații.

Clasificarea precipitațiilor atmosferice:

- Starea de agregare;

- Durată și intensitatea;

- Geneză.

După starea de agregare:

Ploaia este alcătuită din picături de apă de diferite dimensiuni la temperaturi de peste 0°C.

Burnița- ploaie măruntă și deasă.

Zăpada este o precipitație solidă alcătuită din cristale hexagonale fine de gheață.

Grindina este alcătuită din sfere saau fragmente de gheață cristalizate sau amorfe. Cade din norii cumulonimbus numai în sezonul cald.

Lapovița este o cădere concomitentă a fulgilor de zăpadă și a picăturilor de ploaie.

După durată și intesitate:

Precipitațiile de lungă durată (ploi ciobănești) sunt generate de norii nimbostratus care se extind pe suprafețe mari.

Precipitațiile torențiale sau averse sunt generate de norii cumulonimbus. Ele se declanșează sub formă lichidă vara și solidă- iarna.

Precipitațiile sub formă de burniță cad din norii stratus, nimbostratus și stratocumus. Sunt foarte fine, viteza de cădere fiind lentă.

După geneză:

Precipitațiile de convecție sunt generate de norii convenctivi cumulonimbus și au caracter de averse.

Precipitațiile frontale cad din norii care însoțesc fronturile calde, reci și ocluse.

Precipitațiile orografice au caracterul

celor convenctive, fiind rezultatul mișcărilor ascendente forțate ale aerului pe pantele unor obstacole de relief.