Tipurile de vegetatie,Vegetatia de padure.
Dimitrie Cantemir mentiona, in Descrierea Moldovei: “Cu codti inca ieste Moldova, foarte imbogatita, al carora lemn nu ieste numai pentru cherestea si pentru foc, ci si copaci aducatori de roada indestul”.

Flora Republicii Moldova formeaza diverse comunitati (asociatii) de plante, numite tipuri de vegetatie. In functie de conditiile naturale ale anumitor teritorii. Raspindirea vegatatie depinde, in primul rind, de clima. Ca urmare a caracterului zonal al climei, se formeaza tipuri de vegetatie zonala, repezentate in Republica Moldova de vegetatia de padure si vegetatie de stepa. Sub influenta unor factor locali (ape, roci, relief, sol s.a.) se dezvolta tipuri de vegetatie azonala: de lunca, acvatica si palustra, petrofita s.a.
Tip de vegetatie — comunitate (asociatie) de plante ce populeaza un anumit sector de uscat sau acvatic, avind conditii naturale omogene sau asemanatoare.
Fond forestier — totalitatea terenurilor acoperite cu vegetatie de padura si a celorlalte terenuri din cadrul masivelor sailvice (poieni, constructii s.a.)
Vegetatie de padure.Fondul forestier ocupa o suprafata de 393 mii ha su 11.6% din terutoriul tarii. In care padurile detin respectiv, 393 mii ha sau 10.7%. Padurile din Republica Moldova sint de tipul celor central-europene de foiase, caracteristice zonei dinamice temperate. Compozitia floristica a padurilor este bogata si numara peste 850 de specii. Vegetatia in padure are un caracter etajat: nievlul inferior — stratul ierbos, de mijloc — arbusti, nivelul superior — arbori.
SpeciiCaracteristici si arealul de raspindireStejarul ComunNordul republicii, Podisul Codrilor, la altitudini de pina la 250m; prefer regiunile relative umede.GorunulPodisul Codrilor, Podisul Nistrului, la altitudini de peste 250 m; prefera regiunile umede.Stejarul-pufosSpecie mediteraneena, aflata la limita Nordica de raspindire, se intilneste, izolat doar in sudul tarii; adaptat la conditii de clima mai calduroasa si arida.FagulVestul si central Podisului Codrilor, la altitudini de la 280-300 m si mai sus, ce umezeala mare, pe versanti cu expozitie Nordica si vestica, puternic inclinati si afectati de eroziune de alunecari de teren; suprafat s-a micsorat pentru ca se afla la limita estica de raspindire si a fost taiat in ultimile doua secole pentru lemnul pretios.
- Full access to our public library
- Save favorite books
- Interact with authors

- < BEGINNING
- END >
-
DOWNLOAD
-
LIKE(1)
-
COMMENT()
-
SHARE
-
SAVE
-
BUY THIS BOOK
(from $2.99+) -
BUY THIS BOOK
(from $2.99+) - DOWNLOAD
- LIKE (1)
- COMMENT ()
- SHARE
- SAVE
- Report
-
BUY
-
LIKE(1)
-
COMMENT()
-
SHARE
- Excessive Violence
- Harassment
- Offensive Pictures
- Spelling & Grammar Errors
- Unfinished
- Other Problem

COMMENTS
Click 'X' to report any negative comments. Thanks!