Sfinxul

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Sfinxul

Babele

Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.Ciupercile de piatră numite „Babele” — monumente ale naturii — aflate chiar în fața cabanei, precum și Sfinxul din imediata apropiere, constituie atracții importante, explicând afluența turiștilor la cabana Babele.Păstrând legătura cu Sfinxul, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”.

Babele

Cheile Zanoagei

Situate in Masivul Bucegi, pe Valea Ialomitei, in raza localitatii Moroeni;

fac parte din Rezervatia naturala Zanoaga (150 ha);

se mai numesc si Rezervatia a III-a a Bucegilor;

se intind pe o distanta de aproape 1 km;

se caracterizeaza printr-un relief calcaros puternic erodat,

peisaj spectaculos, dat de numeroasele diferente de nivel, pe care le parcurge raul Ialomita, in cascade, de peretii abrupti, inalti de 200 m, printre care isi face drum apa, dar si de o vegetatie bogata.

Cheile Zanoagei

zimbraria neagra

Infiintata pe vremea comunismului, in 1983, Zimbraria Neagra a aparut cu scopul de a adapta zimbrul la zona de campie. Poti vedea 47 de zimbri, din care 23 masculi si 24 femele, care traiesc pe 162 de hectare de padure. Toate exemplarele de la Zimbrarie au nume care incep cu Ro: Romario, Roberta, Rococo, Rotunda, Rogojan sinu pare sa fie o gluma, chiar „Robokap”

Zimbrăria Neagră

statiunea pucioasa

Statiunea se află în județul Dâmbovița, la 350 metri altitudine, într-o zonă dominată de coline împădurite.

Cu toate că zona este atestată din anul 1538, izvoarele de sulf și iod au fost descoperite în 1828, făcând cunoscută așezarea.Factorii naturali de cură ai zonei constau în ape minerale sulfuroase, sulfatate, clorurate, bicarbonatate, calcice, sodice, hipotone, nămol terapeutic și bioclimat de cruțare.

Indicațiile terapeutice vizează afecțiunile reumatismale, neurologice, posttraumatice, afecțiunile respiratorii, afecțiunile la nivelul gâtului, nasului și urechilor, afecțiunile dermatologice, de nutriție, cardiovasculare, metabolice etc.

Stațiunea Pucioasa

manastirea dealu

Una dintre cele mai vechi mănăstiri din această zonă a țării, ctitorită de Radu cel Mare pe la anul 1500. Pronaosul bisericii adăpostește mormântul lui Radu cel Mare și racla cu capul lui Mihai Viteazul. La mai puțin de 5 kilometri se afla o altă frumoasă mănăstire, Mănăstirea Viforâta. O așezare monastică exista la Dealu în anul 1431, așa cum reiese dintr-un document prin care Alexandru I Aldea îi făcea danie mănăstirii două sate. Mănăstirea inițială fusese probabil întemeiată de către Mircea cel Bătrân.Mănăstirea a fost ctitorită de Radu cel Mare în anii 1499-1501.Construcția ansamblului a fost terminată în timpul domniei lui Vlăduț Voievod, între 1510 și 1512.

Mănăstirea Dealu

pestera si manastirea ialomitei

Având o lungime de aproximativ 480 metri, Peștera Ialomiței se află la o altitudine de 1660 metri, în localitatea Moroeni, pe Muntele Bătrâna. Este considerată ultima ascunzătoare a urșilor cavernelor, în urmă cu 10.000 de ani. La intrarea în Peștera Ialomiței se află și Mănăstirea Ialomiței, ctitorită în secolul al XVI-lea de Mihnea cel Rău.

Mănăstirea și peștera Ialomiței

curtea domneasca

Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un complex de clădiri și fortificații medievale ce au avut rol de reședință a unor voievozi ai Țării Românești și, totodată, punct relativ important în sistemul defensiv al țării.Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate de veac mai târziu, după menționarea ca singură capitală a Țării Românești (act emis de Alexandru I (Aldea) din anul 1431), posibil în timpul domniei lui Vlad Dracul (după părerea lui Nicolae Constantinescu) sau chiar în timpul lui Vlad Țepeș (în opinia istoricului Tereza Sinigalia).

Curtea Domnească

casa memoriala i.l. caragiale

În comuna Haimanale (care acum îi poartă numele marelui dramaturg) s-a născut, pe 30 ianuarie 1852, unul dintre cei mai mari scriitori români. Casa memorială, deschisă acum aproape 40 de ani, prezintă, în cadrul unei vaste colecții, principalele momente din viața scriitorului.Clasele primare şi gimnaziul le-a absolvit la Ploieşti, iar între anii 1868 – 1870, a frecventat cursurile de declamaţie şi mimică la Conservatorul din Bucureşti ale unchiului său, Costache Caragiale.

Casa Memorială I.L. Caragiale

turnuul chindiei

Turnul Chindiei, cunoscut și ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgoviște, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de-a doua domnii, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului. Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru. Între anii 1847 și 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălțarea sa cu circa 5 metri față de construcția inițială.

Turnul Chindiei

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Justiției nr. 7. Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. 

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești