Prezentăm această carte publicului larg,dornic să descopere adevărata valoare a basmului.Propunem un material important prin care demonstrăm că basmul este un text absolut important în formarea cititorului.Vă invităm să rasfoiți această carte virtuală.

Nicolina,spune-mi te rog,ce înseamnă basmul popular?

 Să începem cu definiția!

Basmul popular aparține folclorului literar, literaturii populare și are caracterele generale ale creației folclorice: oral, anonim, colectiv și tradițional

Între speciile epicii românești,un loc important îl ocupă basmul popular.

Basmele populare aparțin folclorului literar românesc și au fost transmise prin viu grai din generație în generație,autorul fiind anonim.

Dar tu cunoști trăsăturile basmului popular?

Printre trăsăturile specifice basmului popular în limba română se numără: caracterul oral, anonim,colectiv,sincretic și tradițional,folosirea unui limbaj marcat de spontaneitate și a unor indici ai implicării afective,situarea naratorului și a personajelor în sfera culturii populare, caracterizarea psihică și descrierea fizică minimală a personajelor,prezența unor forme neliterare și frecvența mare a interjecției la nivel morfosintactic,caracterul tradițional a figurilor de stil,narațiunea ca mod predominant  de expunere.(Got 2007:27)

Ce ar mai fi necesar de menționat în acest context?

În  basmele populare românești se folosește un limbaj cu preponderență popular care se caracterizează prin energie și simplitatea expresivității;este o limbă simplă , vorbită de popor cu  expresii semnificative.Limbajul oral este marcat de :stilul conversației ,stilul beletristic și stilul gnomic.Dezvoltat în interiorul limbajului popular, stilul conversației se caracterizează printr-un grad maxim de expresivitatea textului, prin interjecții: „În scorbură curcanul strigă de frică puternic:Glu-glu!Glu-glu! Glu-glu!” extras din ”Cocoșelul și camarazii lui”...Prin propoziții afirmative: „Ne-o vedea ș-am dat de dracu!” extras din „Cocoșelul și camarazii lui”, adverbe de modalitate ”V-ați mâniat,poate?” extras din ”Sluga i-a plătit stăpânului cu dobândă”, etc.

Tu cunoști și alte stiluri ?

Da,stilul beletristic care prezintă o serie de trăsături comune cu stilul conversației datorită faptului că acesta se desfășoară în interiorul limbajului oral,prin excelență dialogat.Stilul  beletristic cuprinde bogăția elementelor lexicale (cuvinte din fondul lexical principal,termeni regionali,arhaici,neologisme,termeni de jargon sau argou) etc. Exemple elocvente putem găsi în basme populare: ” - Mi-a dat contele, iaca, butelca asta”, extras din ”Al treilea fiu era un hoț priceput ”. 

”Timpul, cea mai complexă categorie gramaticală, dezvoltă gradul cel mai înalt de complexitate în stilul beletristic.” (Irimia 1986:164).În basme ,timpul desfășurării acțiunii are fie valori arhaice, fie fabuloase,toate aduse într-un etern prezent.

Prezentul în limba română ”este un timp nonanterior,nonposterior,simultan și nonîncheiat(...) prezentul și imperfectul prezintă acțiunea în desfășurare: primul cu o temporalitate nedefinită, de unde folosirea lui cu valoare universală,al doilea cu o temporalitate precisă,specializată pentru trecut.Numit frecvent prezent narativ,acesta există în stilul beletristic popular și propune o perspectiva sincronică,în care timpul narării și timpul narațiunii se suprapun.”A doua zi de dimineață,vulpea ia o mătură și începe să mature în fața vizuinii” extras din ”Motanul și vulpea”.