Visând o nouă lume

Cristiana Roşca

  Ice era o fată de 13 ani care plecase în vacanţă la bunici. Când a ajuns,era deja seară,dar ea a decis oricum să meargă la lacul din apropiere.Era o seară frumoasă şi senină.Puzderia de stele împâzea cerul albastru închis.Ice  se uita în reflecţia lunii din apă. Ea era obişnuită doar cu clădiri mari şi maşini zgomotoase,dar acel loc era minunat.

          Atunci văzuse o sferă colorată.Ea luă sfera care părea să fie din sticlă . Din senin migea colorată se lumină şi ieşi din ea un lup mare şi alb. Ea nu se sperie . Se apropie şi îl mângâie .Lupul i-a spus  să arunce mingea în lac. Ea făcu aşa cum i se spuse. Atunci văzu un oraş mare şi necunoscut ei. Cineva îi stiga numele, şi ea se apropie de acea persoană :  

--Oh, scumpo!exclama doama. Ce faci aici la ora asta?

Ice se gandi sa îi raspundă persoanei care părea că o mai vazuse .

 --Păi am ieşit puţin afară să respir aer curat... spuse ea cu teamă în voce.

  --Oricum,acum te-am găsit şi asta e important! Acum hai la culcare,e tarziu deja! exclamă  doamna.

 Femeia o duse într-o cameră mare si frumoasă. Îi dădu nişte haine şi plecă .

Ice aşteptă puţin ,ca să se asigure că rămase singură ,ca apoi să se ducă şi să se aşeze pe balcon, meditând la cele întâmplate mai devreme.Oraşul era splendid la lumina artificială. Era o lume noua . Stătu aşa până se obosi ,apoi se duse să se culce.

 Dimineaţa următoare se trezi devreme şi se uită prin cameră. Se schimbă in hainele aduse de acea doamnă şi văzu o mini-bibliotecă acolo.Ei îi plăcea să citească, aşa că, a luat o  carte şi s-a uitat prin ea, despre ce se scria în acea lume nouă . În acea carte se scria despre copii fntastici, oameni cu superputeri ,basme ,glume...Era un fel de combinaţie de carţi la un loc. I-a plăcut mult ideea .

 Atunci în cameră a intrat doamna care semăna leit cu bunica ei. De fapt,era chiar ea .Bunica ei o imbraţişă călduros. Ice era fericită căci înţelesese tozul acum.După ce bunica ei plecă, ea ieşi din nou pe balcon,ca să vadă dacă ceva sa schimbat. Atunci îşi aduse aminte de mingea de la lac. Se coborâ,căci nimic nu se schimbase şi dorea să se intoarcă la lac.