Cele mai răspândite și mai frumoase obiceiuri specifice  Transilvaniei sunt cele legate de marile sărbători creștine. 

                    Postul Crăciunului

                    Sfântul Nicolae

                    Tăierea porcului

                    Colindul

                    Masa de Crăciun 

Postul Crăciunului

    Este o tradiţie respectată şi în zilele noastre în regiunea Transilvaniei. Postul Crăciunului începe din 15 noiembrie şi ţine până în ajunul sărbătorii Nașterii Domnului. În această perioadă nu se consumă alimente de origine animală (carne, lapte, brânză și ouă). În timpul postului oamenii se spovedesc, fac fapte bune și se împacă cu cei cărora le-au greșit. În satele transilvănene  pregătirea pentru Crăciun începe din timpul postului. Copiii se întâlnesc  cu bătrănii satului  pentru ca aceștia să îi învețe colinde, proverbe, cântece populare și obiceiuri.

      Sfântul Nicolae

   În Ardeal sărbătorile de iarnă debutează pe 6 decembrie, de ziua Sfântului Nicolae, când copiii cuminți primesc cadouri în ghete iar cei neascultători primesc câte o nuia.

Tăierea porcului

    Tradiţia tăierii porcului are loc în luna decembrie.

 Porcul este bine îngrăşat tot anul. Acesta este înjunghiat, acoperit cu paie și  este bine pârjolit iar pielea se curăţă cu grijă. Carnea de porc este folosită la preparea multor reţete tradiţionale de Crăciun precum: cârnaţul, toba, răciturile, sarmalele şi caltaboşii. 

Colindul

    Cel mai important obicei al Crăciunului este colindatul. Primii vestitori ai sărbatorii sunt copiii care pornesc din poartă în poartă primind în schimbul urărilor nuci, mere, covrigi și bani. Băieții tineri, necăsatoriți, merg cu Steaua  și cu Viflaimul.  

Steaua sus răsare                         
Ca o taină mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte.                          

Că astăzi Curata

Prea Nevinovata

Fecioara Maria

 Naște pe Mesia...

Masa de Crăciun

   Tradiţia spune că masa de Crăciun trebuie să fie plină de bucate delicioase și de voie bună. Toţi membrii familiei trebuie să fie reuniţi în jurul mesei.

Reţete tradiţionale de Crăciun din Transilvania 

Sarmale  și cozonac cu nucă 

    Ce ar fi Crăciunul fără sarmalele gătite de mama sau bunica? Savoarea lor îţi încălzeşte inima şi te ajută să simţi cu adevărat spiritul sărbătorilor de iarnă. Cozonacul proaspăt rumenit în cuptor cu o umplutură de nucă îţi încântă simţurile. 

În seara de Anul Nou copiii merg cu Plugușorul urând gazdelor un an roditor și plin de noroc.

PLUGUȘORUL 

„ Aho, aho, copii și frați, 

Stați puțin și nu mânați, 

Lângă boi v-alăturați

Și cuvântul mi-ascultați. 

Mâine anul se înnoiește 

Plugușorul se pornește

Și începe a ura 

Pe la case-a colinda..."

În dimineaţa de Anul Nou copiii umblă cu Sorcova. 

„Sorcova, vesela                                                 

Să trăiţi, să-mbătrâniţi 

Ca merii, ca perii

 În mijlocul verii

 Ca toamna cea bogată 

De toate îmbelşugată 

Tare ca piatra 

Iute ca săgeata 

Tare ca fierul

 Iute ca oţelul 

Câte paie sunt pe casă 

Atâţia galbeni pe masă

 Câte frunze în frunzar

 Atâţia bani în buzunar..."

  După obiceiul creștinesc  în zilele premergătoare Bobotezei preotul merge la casele creștinilor cu Iordanul pentru a sfinți casele și a vesti Botezului Domnului. În unele zone din Transilvania fetele primesc de la preot o ramură de busuioc sfințit. Tradiția spune că fata care ține post în ajunul Bobotezei și  pune seara sub pernă busuiocul ,  noaptea îl vede în somn pe cel cu care se va mărita.

                  Dragobetele

                Mărțișorul

                Sfântul Gheorghe (Sângeorz)

                Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)

                Învierea Domnului (Paştele)                                                  Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor)