Aceasta carte este pentru toți oamenii ce îl îndrăgesc pe minunatul poet Mihai Eminescu și doresc sa cunoască câteva informații despre viata acestuia.

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850.Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi,fiind total liber de contact cu oamenii şi cu natura.

Numele poetului a fost Mihai Eminovici,  însă Iosif Vulcan, directorul revistei  Familia, i-a schimbat numele din Mihai  Eminovici în Mihai Eminescu, nume pe  care poetul l-a adoptat imediat și l-a   păstrat pentru totdeauna.

Familia lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, și al Ralucăi Eminovici, născută cu numele de Jurașcu. Primul copil al lor a fost Șerban, născut în 1841, apoi Niculae, născut în 1843 și Iorgu, născut în 1844.

Ruxandra, prima fată a lor, moare în copilărie. Ilie a fost tovarășul de joacă al lui Mihai, și Maria, n.1849. Apoi a urmat Mihai, născut în 1850, Aglae, iar Harieta în jur de anul 1854. După a urmat Matei, n. 1856 și ultimul copil, Vasile, a murit la un an și jumătate.

Copilăria  sa

Poetul a crescut aproape țărănește la Ipotești, sat sărăcăcios, așezat într-o vale închisă de dealuri odată împădurite. Frații mai mari ai poetului umblau călare pe moșie, el se cufunda în bordeiele vecinilor, ori la stână, cutreierând pădurile cu o carte într-o mână, doi-trei covrigi în cealaltă mână, dormind pe malul apelor. Cu Ilie se scălda în baltă și pe insula din mijlocul ei citeau din Robinson Crusoe, se războiau cu broaștele, făceau marșuri pe șura de paie.Are și o dragoste juvenilă, o iubită cu ochi ”mari” și ”părul negru-n coade”, care moare însă de tânără.

După ce, asudați de joacă, se săturau de bătălii și de escaladat șoproanele gospodăriilor, cei doi frați se duceau și se scăldau în bălțile și iazurile din împrejurimi, cele care i-au stârnit mai apoi lui Mihai Eminescu motiv de reverie poetică. Eminescu a avut o copilărie idilică, țărănească.

În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici)  obișnuia să își sperie tatăl într-un mod cel puțin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă șerpi  și-i punea de vii în apropierea casei sale. Apoi își chema tatăl să vadă “ce pasăre a prins” și stătea deoparte râzând când bărbatul dădea faţă în faţă cu reptilele supărate.

Studiile

Între 1858 și 1866 (între 8-16 ani), urmează cu

intermitențe școala la Cernăuți. Termină clasa a IV-a clasificat al cinci-lea din 82 de elevi după care face 2 clase de gimnaziu. Părăsește școala în 1863 (la 13 ani), revine ca privatist (își face studiile în particular) în 1865 (la 15 ani) și pleacă din nou în 1866 (la 16 ani).

1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul și elevii scot o broșură, "Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști ” , în care apare și poezia "La mormântul lui Aron Pumnul ” semnată M.Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia ”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan,cu poezia "De-aș avea''. În același an îi mai apar în "Familia ” încă 5 poezii.