Calendarul evenimentelor:

- 1856 - Congresul de pace de la Paris, unirea Principatelor Române - problemă europeană;

- 1857 - Adunările ad-hoc, elaborează rezoluții - ,,unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România”,  „neutralitatea pământului Principatelor”;

- 1858 - Convenția de la Paris, numele statului ,,Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”;

- 1859 - dubla alegere a lui Al.I. Cuza, domn al Moldovei și al Țării Românești - ROMÂNIA, stat modern;

- 1859-1866 - consolidarea statului prin reforme;

- 1861 - ,,Unirea este îndeplinită! Acest fapt măreț s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante... Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.”

 (Proclamația lui Cuza din 11/23 decembrie 1861)

- 1863 - legea secularizării averilor mănăstirești;

- 1864 - Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, regim autoritar;

           - reforma rurală, legea instrucțiunii publice, Codul Civil, etc.

- 11 februarie1866 - abdicarea lui Cuza.

Conditii externe:

Ca urmare a înfrângerii Imperiului Rus în Războiul Crimeii și încheierea Tratatului de pace de la Paris din 1856, cele două principate au fost trecute sub tutela comună a Imperiului Otoman și a Congresului Marilor Puteri (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Al doilea Imperiu Francez, Regatul Sardiniei, Imperiul Austriac, Prusia și, doar la un nivel declarativ, Imperiul Rus). Mișcarea politică unionistă Partida Națională era privită cu simpatie de Franța, Rusia, Prusia și Sardinia-Piemont,dar era privită ca un pericol pentru propriile interese în zonă de Imperiul Austriac, Regatul Unit și Imperiul Otoman.

    Negocierile cu marile puteri europene au dus la aprobarea unei uniuni minimale, în care urmau să fie aleși doi domnitori la București și Iași, cu două organe legiuitoare, urmând ca la Focșani să funcționeze un organ legislativ comun, care să ia decizii în domenii de interes comun, precum cel al taxelor și impozitelor.

 Se încheie acorduri vamale între 1833 și 1835 prin care se desființează posturile vamale între Țara Românească și Moldova începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. 

Râul Milcov separa Moldova de Țara Românească.

Etapele Unirii

O  hotărâre care viza soarta celor două principate era organizarea de alegeri pentru Divanele ad-hoc, adunări ale tuturor claselor sociale, care urmau să dezbată viitorul celor două țări.