George de Hevesy este recunoscut drept co-descoperitorul hafniului (elementul 72), alături de Dirk Costner, descoperire realizată în 1923 prin analiza spectroscopică cu raze X a minereului de zirconiu. Descoperirea a avut loc la Copenhaga, Danemarca, Hafnia fiind numele latin pentru Copenhaga.

 Acesta s-a născut la Budapesta, ca mezinul dintre cei cinci fii ai unei familii evreiești, bine situate. Familia tatălui său, Lajos, se numea la origine Bischitz și fusese înnobilată de către împăratul Franz Josef în anul 1895, primind numele maghiar Hevesy (de Heves). 

 Bunica savantului, Johanna Bischitz Hevesy, a fost renumită pentru activitățile ei filantropice în Budapesta. Tatăl, Lajos, consilier privat al curții, și-a zis mai întâi Bischitz-Hevesy, iar după anul 1906, numai Hevesy. Soția lui, născută baroneasa Eugenia (Jenny) Schossberger, provenea de asemenea dintr-o familie evreiască din Cehia, de data aceasta din Moravia, de lângă Nitra, și care fusese și ea înnobilată încă din 1863. Toți frații Hevesy au avut parte de o educație aleasă.

  În 1922, de Hevesy a descoperit (împreună cu Dirk Coster) elementul hafnium (Hf). Tabelul periodic din 1869 al lui Mendeleev a aranjat elementele chimice într-un sistem logic, dar lipsea un element chimic cu 72 de protoni. George de Hevesy a hotărât să caute acel element pe baza modelului atomic al lui Bohr.   Muzeul mineralogic din Norvegia și Groenlanda din Copenhaga a furnizat materialul pentru cercetare. Spectre de raze X caracteristice înregistrările făcute din eșantion au indicat prezența unui element nou. 

 Susținut financiar de Fundația Rockefeller, George de Hevesy a avut un an foarte productiv. El a dezvoltat metoda analitică a fluorescenței cu raze X și a descoperit raza alfa de samariu. Aici a început utilizarea izotopilor radioactivi în studierea proceselor metabolice ale plantelor și animalelor, prin urmărirea substanțelor chimice din corp prin înlocuirea unei părți a izotopilor stabili cu cantități mici de izotopi radioactivi. În 1923, Hevesy a publicat primul studiu privind utilizarea Pb-ului radioactiv natural ca trasor radioactiv pentru a urmări absorbția și translocația în rădăcinile, tulpinile și frunzele de Vicia faba, cunoscută și sub denumirea de fasole.

 Mai târziu, în 1943, lucrările privind urmărirea radioactivă i-ar aduce lui Hevesy Premiul Nobel pentru chimie. În 1924, George de Hevesy s-a întors la Freiburg ca profesor de chimie-fizică, iar în 1930 a mers la Universitatea Cornell, Ithaca în calitate de lector Baker. Patru ani mai târziu și-a reluat activitățile la Institutul Niels Bohr, cu sediul acolo până în 1952. În 1936, a inventat analiza activării neutronilor. În 1943 a avut domiciliul în Stockholm și a fost asociat al Institutului de cercetare în chimie organică. În 1949 a fost ales profesor Franqui, la Universitatea din Gent. La pensionare, a rămas un asociat științific activ al Universității din Stockholm. 

 George de Hevesy a fost oferit și a acceptat un loc de muncă de la Universitatea din Freiburg. 

 Până în 1943, Copenhaga nu mai era în siguranță pentru un om de știință evreu și de Hevesy a fugit în Suedia, unde a lucrat la Colegiul Universitar din Stockholm până în 1961. La Stockholm, de Hevesy, a fost primit la catedra de chimie de profesorul suedez și laureat al Premiului Nobel, Hans von Euler-Chelpin, care a rămas puternic pro-german pe tot parcursul războiului. În ciuda acestui fapt, George de Hevesy și Hans von Euler-Chelpin au 

colaborat la multe lucrări științifice în timpul și după război.