Istoria județului Iași

  Vechime şi dezvoltare istorică

-        Judeţul Iaşi şi-a luat numele de la oraşul capitală, care a fost în acelaşi timp capitala statornică a Moldovei, încă din timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanul.

-       În cuprinsul judeţului, la Cotnari, acel straniu principe care a fost Despot Vodă, a fundat întâia Academie domnească de pe pământul românesc, la 1562.

-       Străbătut adesea de armatele străine în drum spre capitala Moldovei, el a participat intens la trecutul sbuciumat al acesteia.

  Harta Iașiului interbelic

Vechime şi dezvoltare istorică

    Iaşi este un oraş foarte vechi, dar nu se cunoaşte data întemeierii lui. Pentru întâia oară este pomenit în privilegiul comercial al lui Alexandru cel Bun, în 1408.

      Numele îi vine - se pare - dela un popor iranic, anume Alanii, căruia Slavii îi ziceau Iaşi.
     Sub Alexandru Lăpuşneanu a devenit capitala Moldovei, prin strămutarea definitivă a scaunului domnesc de la Suceava. 

În 1791, la Iaşi s-a încheiat pacea între Rusia şi Turcia.
În urma unirii Principatelor, Iaşi a rămas a doua capitală a ţării (1862). Rolul de capitală i-a revenit între 1916-1918, în urma tristelor împrejurări ale retragerii.

Monumente istorice

1.       Biserica « Schimbarea la Faţă  » din Bucium, construită de Alexandru Lăpuşneanu la 1555.

Mănăstirea Slatina a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522-1677), aici aflându-se mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), al Doamnei Ruxandra (fiica lui Petru Rareș) și ale celor două fete ale lor.

Este o biserică creștin-ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, ctitorul ei fiind domnitorul Miron Barnovschi-Movilă al Moldovei

2.      Biserica « Sf. Gheorghe  » din Bucium, ctitorie a lui Miron Barnovschi de la 1662.

3.    Mânăstirea « Cetăţuia » din Bucium, ctitorie a lui Duca Vodă de la 1671.

4.    Biserica « Sf. Paraschiva » din Zlotica, înălţată de Ştefan cel Mare la 1468.
 

5.    Biserica « Sf. Voievozi » din Şipote, înălţată de Pârcălabul Arbore la 1507.

Economia

              Dominat de capitala sa, judeţul Iași are un caracter economic mai complex. Agricultura se practică intensiv, în regiunile rurale. În partea de Sud-Vest, pe dealurile mai înalte se află podgoriile celebre de la Cotnari. Industria, îndeosebi cea textilă, cunoaşte o mare dezvoltare.

Agricultura

     Județul are o suprafaţă totală de 322.700 ha.

Porumbul ocupă 100.203 ha, cu o producţie de 741.276 chint. (prod. medie la ha 7,4 chint.).
 

Grâul ocupă 36.694 ha, cu o producţie de 345.593 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).
 

Orzul ocupă 21.966 ha, cu o producţie de 154.509 chint. (prod. medie la ha 7,0 chint.).
 

Ovăzul ocupă 12.397 ha, cu o producţie de 79.293 chint. (prod. medie la ha 6,4 chint.).
 

Secara ocupă 1.818 ha, cu o producţie de 13.079 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.).
 

Meiul ocupă 200 ha, măturile ocupă 69 ha, hrişca 22 ha.

Vegetaţie şi culturi diverse. 

-Păşunile ocupă 23.000 ha.
 

-Pădurile ocupă 43.060 ha.
 

-Livezile de pruni ocupă 849 ha.
 

-Alţi pomi fructiferi ocupă 9.723 ha.
 

-Viţa de vie ocupă 3.463 ha cu o producţie de 115.075 hl.

Creşterea animalelor.

În judeţul Iași se găseau în anul 1935:

Cai 25.682, boi 73.650, bivoli 18, oi 163.653, capre 198, porci 31.804, stupi sistematici 2.909, stupi primitivi 7.515.
 

La acest capitol judeţul este caracterizat prin dezvoltarea apiculturii (albinăritului).

   Industrie

        Fără municipiul Iaşi, 3 mori la Târgu-Frumos şi 53 în comunele rurale; 2 fabrici de mezeluri, la Copou; 1 fabrică textilă cu secţiuni de filatură şi ţesătorie, ceaprazărie şi sfoară, frânghii şi otgoane, la Copou; 2 fabrici de cărămidă, la Bucuim; 1 de cărămidă şi ţiglă la Holboca; 1 de cărămizi şi teracotă la Ciurea.

      Imagini din Iași, din perioada                                   interbelică

             Hotelul Traian

Atunci

Acum

      Strada Cuza Vodă

Atunci

Acum

           Piața Unirii

Atunci

Acum

                 Personalități ieșene