Iosif Sarbu.Scurta introducere.

Nascut la 21 septembrie 1925,Alba,Romania-decedat la 26 septembrie 1964, a fost un tragator de tir,primul campion olimpic roman in cadrul Jocurilor Olimpice de vara din 1952 de la Helsinki la proba tir,arma libera , calibru redus, 40 focuri,pozitia culcat.A fost si multiplu campion national balcanic.

La prima sa olimpiada a iesit pe locul I , cu 400 de puncte.Aceasta s-a desfasurat pe Poligonul Malmi.

Cum a inceput sportivul cariera sa

Iosif pune mâna pe pușcă la vârsta de 12 ani, fiind inițiat de tatăl său ca prim antrenor. La 14 ani își trece în palmares cea dintâi victorie la „ Cupa Orașului București” în întrecerea elevilor, la proba de armă sport, cinci focuri, din poziția culcat, fiind la un punct distantă de punctajul maxim (49 din 50).În 1946 participă și câștigă concursul național de tir cu 358 de puncte la armă liberă poziția în picioare.

Prima Olimpiada

Iosif Sârbu înscrie primul „decar” din primul foc, dar asta nu-l entuziasmează, știind că până la final mai este mult, astfel încât seria „decarilor” continuă.Iosif simte un fior lăuntric, luneta arătându-i clar că se află la un foc distanță de „imposibilul 400,,.S-au anunțat rezultatele oficiale, Iosif și Andreev fiind la egalitate cu 400 de puncte, victoria fiind apropiată de cel care avea mai multe „muște” adică gloanțe ce au lovit mijlocul negru a țintei. 

Astfel doi olimpici aveau egalitate pe record mondial și olimpic. Victoria în cele din urmă a fost acordată lui Iosif deoarece conducea cu 33 de lovituri în mijlocul țintei fața de cele 28 ale adversarului. Atunci la Malmi s-a auzit PENTRU PRIMA DATA IN ISTORIE IMNUL ROMANIEI.