LIMITE ŞI CARACTERISTICI GENERALE

Spre est, sunt limitaţi de Valea Prahovei, spre vest, de un culoar depresionar ( Culoarul Timiş-Cerna ), iar spre nord şi sud, de regiuni deluroase.
Carpaţii Meridionali reprezintă cel mai masiv şi mai înalt sector al Carpaţilor din ţară noastră. Faţă de celelalte două ramuri ale Carpaţilor ( care au o orientare generală nord-sud ), Carpaţii Meridionali sunt orientaţi pe direcţia est-vest.

Relieful Carpaţilor Meridionali se aseamănă, pe cele mai mari înălţimi, cu al Munţilor Alpi, fapt pentru care au fost denumiţi şi Alpii Transilvaniei.
 Principalele caracteristici ale reliefului Carpaţilor Meridionali sunt:

          Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Fiind de o mare complexitate structurală și morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 – 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

                            Vârful Negoiu

Munţii Făgăraş văzuţi dinspre nord (dinspre Olt)

         Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra.

         „Munții Făgărașului se numesce șirul de munți din Carpații sudici, care se extinde dela pasul Turnului-Roșu până la Piatra Craiului, În ei se află multe lacuri de munte și un singur pas, care trece în România; pasul Breaza.

Grupele mai însemnate sunt dela vest spre est: grupa Surului, cu piscul Suru, 2288m; grupa Negoiului, cu piscul Negoiul mare, cel mai înalt pisc al Transilvaniei, 2536m; munții Cârțișoarei, cu Vânătoarea lui Buteanu, 2510m; munții Aprașului, cu Arpașul mare sau Vârtop; munții Ucei; munții Viștei cu Colțul Viștea mare, 2520m”

     Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vestmăsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

        Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcută de șirul depresiunilor Novaci, și Baia de Fier.

Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini rar întâlnite.

       Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, și anume vârful Parângul Mare, cu 2.519 m și trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m și Cârja cu 2.405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 m.

       Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănători cu Munții Făgăraș și multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt

puține cabane și refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România.

       Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase, care au dat naștere unor peșteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflată pe valea râului Olteț.

     Grupa Retezat-Godeanu, al cărui nume este dat de Munții Retezat și Munții Godeanu, cele mai mari masive montane ale grupei, se află în vestul Carpaților Meridionali, între râurile Jiu și Strei la est și Culoarul Timiș-Cerna la vest. La nord, Culoarul Bistrei îi desparte de Munții Poiana Ruscă, iar la sud intră efectiv în contact cu Podișul Mehedinți și Subcarpații Olteniei.