Centru de Excelență în Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo"

Grăsimile și săpunurile

A elaborat :Rădvan Marina

A verificat :Pîntea Diana

Cuprins:

Grăsimile

1.Definiție

2.Clasificarea grăsimilor

3.Structura grăsimilor

4.Diversitatea grăsimilor

5.Proprietățile fizice și chimice

6.Importanța grăsimilor

Săpunurile și detergentii

1.Acțiunea detergentă a săpunurilor

3.Detergenții sintetici

3.Protecția mediului ambiant contra poluării cu detergenți

1.Definiție:

Grăsimile sunt amestecuri naturale,cu compoziție complexă,alcătuite în principal din trigliceride.Alături de trigliceride,în grăsimi mai apar și alte substanțe printe care sunt:vitamine,acizi grași.

2.Clasificarea grăsimilor

Grăsimile se clasifică în:

-grăsimi animale(porc,vită,pasăre,care sunt de obicei solide)

-grăsimi vegetale(floarea-soarelui,porumb,soia,care sunt de obicei lichide)

Proprietatea grăsimilor de a fi solide sau lichide este determinată de natura radicalilor hidrocarbonați care predomină în compoziția trigliceridelor și care provin din acizii grași.

Grăsimile sunt insolubile în apă dar solubile în solovenți organici

3.Structura grăsimilor

4.Diversitatea grăsimilor

Cercetările au demonstrat că în componenţa grăsimilor intră resturile a peste 200 de acizi carboxilici saturaţi şi nesaturaţi, cu catena neramificată. Asemenea compuși au fost numiţi acizi graşi.

Un anumit fel de grăsime (de exemplu, untul de vacă, uleiul de

porumb, grăsimea de porc sau cea de vită etc.) constituie un amestec

de anumite gliceride, aflate într-un anumit raport.Cea mai mare pondere în componenţa grăsimilor o au resturile a

3-5 acizi graşi cu 16-18 atomi de carbon în moleculă (inclusiv acidul

stearic C17H35 COOH).

Grăsimile sunt substanţe lichide sau solide,

fără miros, mai uşoare decât apa şi insolubile în aceasta. Grăsimile se

dizolvă în solvenţi organici nepolari.

Gliceridele în care prevalează resturi de acizi nesaturaţi sunt li-

chide; grăsimile ce le alcătuiesc sunt, de asemenea, lichide (uleiurile).

Gliceridele preponderent saturate sunt solide (grăsimile solide).

5.Proprietățile fizice

Gliceridele individuale solide au puncte fixe de topire, iar grăsi-

mile solide se topesc în intervale mari de temperaturi, deoarece sunt formate din amestecuri de diferite gliceride.

5.Proprietățile chimice

Hidroliza. Gliceridele, la fel ca esterii, participă la reacţia de hidroliză. Această reacţie este catalizată de acizi minerali sau de baze. Reacţia de hidroliză a grăsimilor în prezenţa acizilor, la fel ca în cazul esterilor, este reversibilă.

De exemplu, tristearatul de gliceril (numit şi tristearină) se hidrolizează conform ecuaţiei:

Oxidarea. Grăsimile, prin analogie cu alţi compuşi organici, se pot supune oxidării parţiale sau totale. De exemplu, tristearina (C57H110O6) arde conform ecuaţiei:

Râncezirea. Cu timpul, grăsimile solide, dar mai ales cele lichide, își pierd calitatea, capătă gust și miros neplăcut (râncezesc sau se alterează). Râncezirea grăsimilor este cauzată de unele procese chimice: a) hidroliza enzimatică cu formarea acizilor carboxilici; b) oxidarea și scindarea ulterioară cu obținerea unor aldehide cu miros neplăcut; c) polimerizarea.

Importanța grăsimilor

     Utilizare:

Grăsimile sunt una dintre sursele de alimentare a organismului, fiind de două ori mai calorice decât proteinele și   hidrații   de carbon. Ele au, de asemenea, o largă utilizare în industria săpunurilor și lumânărilor, a preparatelor medicinale și cosmetice. Grăsimile au rol de solvent în cazul unor vitamine, al produselor ce dau gust și culoarea alimentelor.