Orașul Botoșani este municipiul de reședință al județului, din regiunea Moldova, România. Este așezat într-o zonă cu dealuri și câmpii, în nord-estul României și în sud-vestul județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna, Dresleuca și Siret. 

Clima este temperat-continentală.

Vegetația naturală este formată din terenuri agricole, pajiști seculare, păduri și fânețe. 

Fauna este formată din căprioare, vulpi, iepuri și porci mistreți.

         Vecinii județului Botoșani sunt:

Suceava (vest), Iași (sud-est) și granițele țărilor Republica Moldova și Ucraina. 

         Botoșaniul are o populație de aproximativ 100.000 de locuitori și este cunoscut în întreaga țară pentru personalitățile născute aici.

          Istoria orașului Botoșani începe din vremuri îndepărtate cu mult înaintea atestării documentare, menționat în anul 1439 de Grigore Ureche.

Descoperirile arheologice confirmă așezările omenești încă din paleolitic (vasele de ceramică și pământ ars specifice culturii Cucuteni sunt unice în Europa).

        Personalitățile orașului Botoșani care au marcat istoria României sunt: Mihai Eminescu, George Enescu, Ștefan Luchian, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ilie Radu și Octav Onicescu. 

        Cele mai vizitate obiective turistice din zonă sunt muzeele si casele memoriale ale acestora. 

Casa memorială Mihai Eminescu și lacul de la Ipotești, satul în care a copilărit poetul. 

Parcul Mihai Eminescu, una dintre cele mai mari atracții turistice ale orașului.

Casa memorială George Enescu  de la Liveni, cel mai mare compozitor și pedagog, muzician genial, locul unde sunt expuse obiecte personale din copilăria sa.

Filarmonica de stat este principalul organizator al omagiilor dedicate lui.

Casa memorială Grigore Antipa, cel mai important biolog român, găzduiește obiecte documentare ale lui Antipa.

Casa memorială Nicolae Iorga găzduiește o colecție vastă de piese de mobilier și obiecte personale, precum vasul vienez, primit cadou de la bunicul său.

Muzeul memorial Octav Onicescu dedicat matematicianului și filozofului.

Teatrul Mihai Eminescu, fondat în 1858.

Teatrul de Păpuși Vasilache, fondat în 1853.

Mănăstirea Popăuți, ctitorită de Ștefan cel Mare, cu picturi murale și cea mai veche clopotniță.

Mănăstirea Agafton.

Bisericile Armenești, Biserica Uspenia, Sf. Gheorghe etc.

Centrul vechi din Botoșani, partea cea mai veche a orașului ce grupează mai multe clădiri cu destinație comercială înca din secolele XVII-XVIII.

        Izvorâte din setea de liniște și dragostea pentru frumos, elementele de cultură și tradiție din orașul Botoșani transmit valori creând puntea de legătură dintre generații, făcându-le unice și nemuritoare.

Tradițiile populare pot fi admirate în zona Tudora- Vorona, specifice sărbătorilor de iarnă: Moș Ajun, măștile de animale, teatrele haiducești etc.

       Așadar, putem observa că orașul Botoșani are rădăcini extraordinare, atât istorice cât și culturale.

                           Privesc oraşul furnicar 

                                                                                                  de Mihai Eminescu

                        Cu oameni mulţi şi muri bizari,

                        Pe străzi largi cu multe bolţi,

                        Cu câte-un chip l-a străzii colţ.

                        Şi trec foind, râzând, vorbind,

                        Mulţime de-oameni paşi grăbind (...)