Dragi cititori, această carte mereu e deschisă pentru voi. Aici, veți afla o mulțime de lucruri interesante şi utile despre joc, deasemenea veți avea o dispoziție mai bună după lectura acesteia.

     Deci, să parcurgem în lumea miracolelor! 

 Activitățile realizate de om pe parcursul unei zile de lucru nu pot fi effectuate fără un anumit consum de energie. Dependent de valoarea consumului de energie care va determina apariția mai devreme sau mai târziu a stării de oboseală, efortul depus este mic, mijlociu, submaximal sau maximal.

 Efortul, oboseala, refacerea, odihna sunt fenomene fiziologice organic asociate de mişcare, de activitate. Efortul constă în solicitarea (determinată ca valoare) organelor, aparatelor, sistemelor şi funcţiilor organismului în timpul efectuării unei activități.

Pe parcursul acestei solicitări se consumă energie şi se acumulează un anumit grad de oboseală, mai scăzut sau mai ridicat, în raport cu volumul, intensitatea şi complexitatea efortului depus.

 Din punct de vedere biologic, efortul fizic şi în special cel sportiv este un stimul (excitant) biologic adecvat care obligă organismul să răspundă prin manifestări electrice, mecanice, termice. Acest stimul, când este bine dozat şi administrat corespunzator particularităților individului, conduce la acumulări cantitative şi calitative ce vizează obținerea performanței maxime.

În opinia lui Bompa (2003), efortul în jocul dinamic prezintă următoarele caracteristici: - 'consumul energetic înregistrat în timpul jocului şi pentru refacerea ulterioară: 360 Kcal; - sistemul energetic dominant: lactacid - aerob; - energogeneza efortului: 20% alactacid; 40% lactacid; 40% aerob.

 Organismul nu alege un singur sistem energetic în timpul jocurilor, el are resurse preferate, date de intensitatea şi durata activității. Structura motrică a jocului provoacă trei tipuri de solicitări funcţionale: - aerobă, cu regim de manifestare alternativă sau preponderent mixtă; - anaerob alactacidă; -"anaerob lactacidă.

 Alternarea sau combinarea solicitărilor se face, în limitele următoarelor valori relative: - 10-30 sec - anaerob alactacid + anaerob lactacid; - 30-90 sec - anaerob lactacid + anaerob alactacid; -90-120 sec - anaerob lactacid + aerob.

Energia de origine anaerobă alactacidă joacă un rol important în accelerările bruşte, schimbările de direcţie, săriturile sau în aruncări din săritură, opririle bruşte, demarcaje scurte. Pentru a eficientiza măiestria tehnică în aceste condiţii este, de asemenea, necesar un nivel înalt al puterii maxime anaerobe, care se bazează pe o pregătire de forţă şi viteză a jucătorilor şi al capacității glicolitice anaerobe, care stă la baza rezistenței specifice a jucătorilor.

Efortul-factor de stress în jocuri Efortul de antrenament, cat şi cel de competitie include și factori de tensiune psihica, emotionala, indusi de aspectul de intrecere, de concurs, al prestatiei sportive. Astfel, organismul este pus pe plan fizic şi psihic în conditii de "tensiune functionala activa", element inclus de Selye, citat de Avramoff (1970) în notiunea de stres.

✦ efort de intensitate submaximală, cu o durată de până la un minut. Eliberarea de energie se face tot pe cale anaerobă, dar substratul energetic este mai complex; pe lângă ATP şi CP se degradează şi substratul glucidic în cadrul glicolizei anaerobe din care rezultă acid lactic. 

 ✦efort de intensitate mare, cu o durată de până la 6 minute, cu eliberare de energie atât pe cale anaerobă cât şi aerobă.

 ✦ efort de intensitate moderata, cu o durată de până la 60 de minute. Formarea de energie se realizează pe cale aerobă în condiții de stare stabilă relativă, denumită şi ergostază. Apare un oarecare echilibru intre consumul de oxigen şi necesarul de oxigen. Se înregistrează totuşi un mic deficit de oxigen, care va fi acoperit după efort, printr-un consum mărit de oxigen. Substratul energetic este reprezentat de glucide.