Cuprins:   - Transilvania

                  - Zone etnografice și împărțirea administrativă

                  - Folclorul muzical românesc

                  - Genuri muzicale

                  - Istorie – Ansamblul Folcloric Național "Transilvania"

                  - Portul popular românesc 

                  - Artiști muzicali 

                  - Link-uri melodii

  Transilvania este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României. De-a lungul timpului a făcut parte din Dacia, din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austriac. Pentru circa 170 de ani, între 1526 și 1699, a fost stat autonom, sub suzeranitatea Imperiului Otoman, cu numele de Principatul Transilvaniei.

Transilvania

  Pe teritoriul Transilvaniei propriu-zise se află nouă județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș și Sibiu. Părți din teritoriul Transilvaniei propriu-zise se află în județele Bacău (comuna Ghimeș-Făget și satele Poiana Sărată, Coșnea, Cădărești și Pajiștea), Caraș-Severin (comuna Băuțar), Maramureș (orașul Târgu Lăpuș cu împrejurime), Neamț (comunele Dămuc, Bicaz-Chei și Bicazu-Ardelean), Sălaj (partea la est și nord de munții Meseș), Suceava (la vest de râurile Dorna și Bistrița Aurie, Coșna și Dornișoara) și Vâlcea (o parte mică la nord de râul Lotru).

Folclorul muzical românesc

 Cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare românești din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Articolul de față se referă la folclorul de pe teritoriul actual al României.

Genuri muzicale

- Folclorul ocazional

- Folclorul neocazional

ex: - folclorul copiilor

      - cântecul de leagăn

      - cântecul propriu-zis

      - doina

      - balada

      - cântecul de joc

Unul dintre locurile intens încărcate de istorie şi pe unde şi-au purtat paşii mari personalităţi culturale, artistice, muzicale sau politice a fost şi a rămas Maramureşul. O întreagă istorie a culturii româneşti este legată de aceste meleaguri, iar de la ţelurile legate de „instrucţia şi educaţia” poporului până la cea legată de muzică nu a fost decît un pas. Pe lîngă adunări şi conferinţe, expoziţii şi lecturi publice, la 15 martie 1959 se constituia, în Baia Mare, „Ansamblul Băimărean de cântece şi dansuri al Sfatului Popular Regional”, numit apoi Ansamblul de stat de cântece şi dansuri „Maramureşul”, prin care se dorea promovarea muzicii şi jocurilor populare, precum şi a culturii muzicale orale.

Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” de astăzi, s-a dezvoltat în spiritul valorificării bogatelor tradiţii folclorice maramureşene, păstrate din generaţie în generaţie într-o formă nealterată până în zilele noastre, dar şi a valorificării folclorului naţional, având în portofoliu crâmpeie din întreg repertoriul folcloric românesc.

Înzestraţi cu talent şi pasiune, trăsături dublate de calităţi interpretative remarcabile, membrii Ansamblului Folcloric Naţional „Transilvania” ne-au convins că pot tălmăci frumuseţea ritmico – melodică a folclorului românesc, spontaneitatea şi acurateţea momentelor create, reuşind să ţintuiască spectatorii pe scaune vreme de jumătate de secol, ceea ce înseamnă că încercarea de a prezenta lumii chintesenţa unor tradiţii româneşti, a izbutit.