Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII - XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric aflat la 500 m de Mănăstire și un bazin de piatră.Mănăstirea are un trecut cultural și religios de două secole și jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, cât și în prezent, a fi “cea mai frumoasă și mai vestită mănăstire din Basarabia”.

Mănăstirea are un trecut cultural și religios de două secole și jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, cât și în prezent, a fi “cea mai frumoasă și mai vestită mănăstire din Basarabia”.

Potrivit unor legende, Mănăstirea Curchi, a fost întemeiată de către Ștefan cel Mare, iar ca ansamblu arhitectural s-a format mai târziu, în veacurile XVIII-XIX. Dar această versiune este greu de verificat, pentru că nu are un suport documentar. Cea mai plauzibilă versiune rămâne că Mănăstirea Curchi a fost întemeiată în anul 1773 de către frații Iordache și Mihail Curchi, care la început au construit un modest schit din lemn, iar mai târziu au zidit primele biserici din piatră.

Despre cei doi frați se știe că au îmbrățișat apoi viața monahicească, purtând numele de monah Ioan și, respectiv, Manasie.

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei.Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1429 când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 unuric prin care Căpriana primește statutul de 

mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun.

 În acest act lăcașul sfânt este numit 

„mănăstirea de la Vâșnovăț unde este

 egumen Chiprian”.

Mănăstirea Hîncu (Hâncu) este o mănăstire de călugărițe din Bursuc, raionul Nisporeni, Republica Moldova. A fost fondată în 1678.În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfînt, purtînd numele ocrotitoarei Moldovei – Sfânta Cuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu. Inițial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd și un duhovnic.În urma invaziei tătare în Moldova,a fost incendiată și distrusă biserica și clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul.În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.

Clopotnița fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Ea are patru niveluri. A fost demolată în anii '60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.Catedrala Mitropolitană Nașterea Domnului este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este un monument de arhitectură de însemnătate națională.
   Inițiativa înălțării Catedralei îi aparține mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821). Construcția s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844). Este construită din piatră și cărămidă, cu trei altare.

Arhitectul locașului sfânt este Avraam. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus.Ansamblul catedralei este alcătuit din: biserică sau catedrala propriu-zisă, o clopotniță cu patru niveluri și de Porțile Sfinte. În planul din 1817, în centrul orașului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.  Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei (distrusă în anii războiului).

Pe o placa din metal care s-a pastrat in Sfanta Biserica putem citi in limba romana cu gIn anul 1990 Biserica "Sfanta Treime" a fost redeschisa la insistenta crestinilor din satul Pohoarna. Primul preot care a slujit la Sfantul Prestol a fost Dumitru Potoroaca. Dupa ce a fost reparata, biserica a fost sfintita la data de 24 septembrie, 1992. In prezent Sfanta Biserica este locul de rugaciune al crestinilor din satul Pohoarna, insa, ea necesita reparatie capitala urgenta. "Acest sfant locas in care se praznuieste hramul Adormirea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu s-au facut din nou cu toata cheltuiala si osteneala robilor lui Dumnezeu, Balasa Serghev si fiica sa 

 Elena sotie pomescicului si dvoreanin Manolachi Calmutchi si s-au sfintit in zilele impratestii sale mariri Nicolai Pavlovici Domn si Imparat a toata Rosie si a inalt preosfintiei sale arhiepiscopul Chisinaului si Hotinului Dimitrie in satul Bodesti: anul: 1828: luna noiembrie". Din cele relatate putem deduce ca ctitorii bisericii sunt Balasa Serghev, fiica sa Elena si Manolachi Calmutchi. Ulterior nu se stie de ce hramul bisericii a fost schimbat cu hramul "Sfanta Treime". Biserica a fos construita din piatra si are forma de corabie.