Clasa Hydrozoare curpinde 3300 de specii de hidrozoare care traiesc in toata lumea, in plancton, pe fundul raurilor, lacurilor si al marilor. Hidrozoarele reprezinta de fapt clasa celenteratelor marine si de apa dulce, sau a cnidarilor care cuprind o varietate mare de vietuitoare, ce difera atat prin modul de viata cat si prin aspectul si marimea corpului.Marea majoritate sunt intalnite in apele marine, doar putine specii apar in apele dulci. Numele de celenterate vine de la coelos-cavitate si enteron-intestin.

Clasa Turbellaria cuprinde 4000 de specii diferite de viermi plați care sunt viețuitoare cu simetrie bilaterală. Au diferite forme și trăiesc în toată lumea în numeroase habitate, pe soluri umede, pe fundul apei, pe sub stratul de frunze moarte sau buștenii culcați la pământ.Majoritatea speciilor de viermi plați au un capăt frontal caracteristic, iar gura este poziționată în spatele părții inferioare a corpului. Au corpul translucid dar există și specii care sunt opace. Unele specii sunt cenușii, negre, altele sunt viu colorate mai ales cele care sunt răspândite în zonele cu recife de corali. Nu au sistem circulator, respirator, dar prezintă sistem nervos și organe de simț destul de bine dezvoltate.

Crustaceele sunt o subîncrengătură de artropode, cuprinzând peste 50.000 de specii. Ele variază ca formă și ca mărime având dimensiuni de la câțiva mm până la 0,6 m. Majoritatea sunt animale acvatice, mai puțin terestre. Printre crustacee se pot întâlni atât animale motile ce se deplasează înot sau prin mers, cât și animale sesile.Corpul crustaceelor este alcătuit din cap, cefalotorace și un abdomen, protejat sau nu de o carapace, fiind acoperit cu o crustă din calcar și chitină. Racii au pe cefalotorace: 2 ochi, 2 antene care sunt organe de simț, o cavitate bucală cu fălci tăioase, 5 perechi de picioare, prima pereche purtând chelipede (clești). Abdomenul este alungit și mai îngust comparativ cu cefalotoracele, format din 7 segmente. 

Ultimele 2 segmente formează o coadă cu care lovesc apa și se deplasează. Pe primele 5 segmente există picioare mici și scurte. Mai sunt de asemenea 4 perechi de apendici care se prind de 6 segmente articulate mobil. Crustaceele respiră prin toată suprafața corpului sau prin branhii. Sângele este albastru datorită unui pigment. Reproducerea este sexuată.

Mamiferele sunt un grup de animale vertebrate care constituie clasa Mammalia și se caracterizează prin prezența: glandelor mamare, care la femele produc lapte pentru hrănirea puilor; a neocortexului (o regiune a creierului); blănii sau părului și a oscioarelor urechii medii. Aceste caracteristici le disting de cealaltă grupă de amnioate, reprezentate de reptile și păsări (sauropside). Mamiferele reprezintă o linie evolutivă proprie, derivată din sinapsidele apărute în Carbonifer, acum peste 300 de milioane de ani. În prezent au fost identificate aproximativ 6.400 de specii existente de mamifere. Cele mai numeroase ordine sunt rozătoarele, liliecii și insectivorele (arici, talpide, chițcani și altele),

următoarele trei fiind primatele (inclusiv oamenii, maimuțele, lemurienii și alți), paricopitatele (cetacee, hipopotamide) și carnivorele (pisici, câini, foci și altele).

Tulpina este un organ vegetativ al plantelor superioare, care are rolul de a susține ramurile, frunzele, florile și fructele, și de a conduce seva brută de la rădăcină spre frunze și seva elaborată de la frunze către celelalte organe.

Tulpina este organul vegetativ al plantei de obicei suprateran și a cărui formă depinde de mediul de viață și rolul îndeplinit în viața plantei.

Tulpinile unor plante pot avea și alte funcții (în afară de cele specifice):

Frunza este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de formă plată, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație.Forma plată a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru ca țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafață cât mai mare. Frunza se deosebește de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durată scurtă de viață, structură dorsiventrală.