Dicționar:

lepră - boală transmisibilă, caracterizată prin leziuni ale pielii.

Iar pe când Iisus mergea spre Ierusalim și trecea prin mijlocul Samariei și al Galileii,

Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care stăteau departe,

Şi care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-Ţi milă de noi!

Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit.

Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu.

Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean.

Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt?

 Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam?

Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.

(Luca 17, 11-19)

       Povestirea prezintă una dintre vindecările minunate realizate de Mântuitorul Hristos. 

       Vedem că acțiunea se petrece la marginea unui sat deoarece cei zece leproşi trăiau separați de restul comunității pentru că aveau o boală care se transmitea cu ușurință de la om la om. Vechea tradiție evreiască spunea că dacă un bolnav de lepră constata că s-a însănătoșit, trebuie să meargă să se arate preoților, pentru ca aceștia să confirme vindecarea şi să îl reprimească în societate.

     Urmare la rugămintea celor zece Mântuitorul îi trimite la preot ca și cum ar fi vindecați deja. Toți cred din toată inima că rugăciunea lor s-a împlinit iar pe drumul către preot au și văzut, într-adevăr, că s-au vindecat de lepră. 

        Cu toate acestea, doar unul singur dintre ei, se va întoarce din drum și își va arăta recunoștința pentru vindecarea minunată.

Învățătură:

      Domnul Iisus ne arată că are milă de oamenii care Îl roagă, cu credință, să-i ajute. Ca Dumnezeu, El poate face minuni, spre ajutorul celor care cred cu putere în El.

      Totodată, vedem că prețuiește și recunoștința noastră pentru binefacerile pe care le primim. Prin recunoștința noastră arătăm că nu ne mândrim cu aceste daruri și că-L iubim curat pe Cel care ni le face.