Fenomene naturale de risc

Teritoriul Moldovei prin amplasarea geografică şi particularităţile naturale este afectat mai frecvent de următoarele hazarduri: cutremure de pămînt, alunecări de teren, inundaţii, ploi torenţiale însoţite uneori de grindină şi furtuni puternice, temperaturi caniculare de lungă durată vara ori prea scăzute iarna, secete, ninsori abundente, îngheţuri timpurii de toamnă ori tardive de primăvară, cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii, epizootii şi invazii.Pe parcursul ultimului mileniu, în Basarabia s-au semnalat peste 2130 de cazuri de fenomene extreme: 462 secete, 112 invazii ale vătămătorilor, 371 ploi abundente de vară, 63 ploi mari de toamnă, 314 inundaţii vaste, 392 ierni geroase, 119 îngheţuri tardive de primăvară sau timpurii de toamnă, 85 furtuni puternice, 109 epidemii şi epizootii, 107 cutremure distrugătoare etc

Situatia ecologica a apelor

Râul Bâc continua sa prezinte un pericol ecologic pentru chişinauieni, iar pe zi ce trece el se transforma într-un depozit de deşeuri menajere. În prezent, deşi se întreprind actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia în domeniu ramâne a fi alarmanta, iar gunoiştile neautorizate nu reprezinta altceva decât adevarate focare ale unor eventuale explozii ecologice.

Deseori, în apropierea râului Bâc se creeaza adevarate depozite de deşeuri din sticle şi pungi de plastic, sticle de bere, anvelope şi legume stricate, lasate de agentii economici care activeaza în apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei râului Bâc. Potrivit locuitorilor din zona râului Bâc, deşi sunt revoltati de starea acestui râu, vina pentru situatia creata o poarta oamenii şi agentii economici din preajma râului.

Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, râuri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol, şi am putea sa ne laudam doar cu anvelopele şi conservele de pe fundul râurilor.

Situatia ecologica a spatiilor terestre

În contextul noilor conditii social-economice în domeniul situatiei ecologice a Republicii Moldova, dupa 1990 s-au conturat urmatoarele tendin­te: diminuarea eruptiilor de gaze în atmosfera de la surse stationa­re, fapt determinat de micşorarea volumelor de productie industriala, în primul rând la marile întreprin­deri industriale, majorarea eruptiilor de gaze în atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport; extinderea zo­nelor de disconfort acustic ca urma­re a creşterii intensitatii circulatiei transportului şi parcarii neorganiza­te a automobilelor în curti, precum şi efectuarii constructiilor în zone­le rezidentiale; înrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe teritoriul tarii; restrângerea suprafetelor verzi, determinata de preluarea terenurilor pentru con­structii, degradarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului şi so­lurilor.

Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind în permanenta pastrarea echilibru­lui ecologic, se impun unele masuri complexe şi de competente diferite, menite sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar şi sa combata poluarea mediului în care traim (diminuarea factorului declanşator de dezechilibru, degra­darea produsa sa nu depaşeasca acel „prag optim" de functionalitate a ecosistemului respectiv, studie­rea fenomenelor de degradare în perspectiva pentru fiecare compo­nent degradat, cunoaşterea inter-relatiilor om-natura, realizarea de noi spatii verzi, sporirea numarului de statii de inci­nerare a reziduurilor menajere şi a deşeurilor industriale etc.)

Situatia ecologica a aerului

Prezenta poluantilor organici persistenti în aer se datoreaza emisiilor de la întreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe învelisul solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. În cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. În Moldova s-au Înregistrat mai multe cazuri, inclusiv în vara anului 2003, cînd unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii în zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor în praful degajat.