Pe baza formulei moleculare stabilite pentru benzen-C6H6 au fost propuse mai mulkte formule de structura ciclica.Astfel,primaformula de structura ciclica pentru benzen a fost propusa de catre A.Kekule(1865).

In aceasta formula ,cei sase atomi de carbon sunt plasati in varfurile unui hexagon,fiind uniti prin legaturi alternative simple si duble (conjugate).Fiecare atom de carbon este legat cu cate un atom de hidrogen.Continand trei duble legaturi ,molecula cu aceasta structura ar trebui sa dea reactii caracteristice compusilor nesaturati.

Hidrocarburile nesaturate-alchenele,alchinele aditioneaza halogenii ,se oxideaza usor la actiunea solutiei de permangan de potasiu .

Astfel,s-a constat ca benzenul nu da reactii caracteristice alchenelor

Proprietăți fizice:

Benzenul se întâlnește în gazul de huilă, în petrol și în produsele lichide ale distilării uscate a numeroșilor compuși organici bogați în carbon. Este un lichid incolor, extrem de inflamabil și volatil. Viscozitatea sa este mai slabă decât cea a apei.Benzenul se solidifică la 5,5 °C, temperatura de fierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 kg/L și o presiune de vapori de 110 Pa. Este foarte solubil în solvenți organici polari, iar în apă se solubilizează mai greu. . Are un miros caracteristic, cu un prag de detectare de 1,5 la 900 mg/m3 în aer. Amestecul format din vapori de benzen și aer este foarte inflamabil, compusul aprinzându-se la -11 °C.

Obținere:

Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere incompletă. Se obține în mod natural din vulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent și în multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară. Până la Al doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs secundar în procesul producerii cocsului utilizat în industria fierului. În anii 1950, cererea de benzen a înregistrat o creștere substanțială, în special în industria maselor plastice, necesitând astfel extragerea mult mai productivă al acestuia din petrol. În prezent, benzenul se obține mai ales în industria petrochimică, producerea compusului din cărbune fiind foarte puțin utilizată

Utilizări:

Înainte de anii 1920, benzenul era utilizat frecvent ca solvent industrial, mai ales pentru degresarea metalelor însă din cauza toxicitatii sale ridicate a fost înlocuit cu alți solvenți.Principala sa întrebuințare este cea de reactiv intermediar pentru sinteza altor compuși chimici. Derivații benzenului care se produc în cantități importante sunt stirenul, utilizat în fabricarea polimerilor și a materialelor plastice, fenol, din care se prepară rășini și adezivi, ciclohexanul, folosit pentru prepararea nylonului. Cantități mai mici de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifianților, coloranților, detergenților, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor.

Importanți compuși chimici și polimeri derivați din benzen

Reacții chimice:

Oxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei în cataliză eterogenă. Prin oxidare incompletă se poate obține, în funcție de condițiile de lucru, fenol.

sau anhidridă maleică :