Colectivul de redacție- Prof. Maier Ana- Maria
- Prof. Oniga Corina
- Prof. Munteanu Felicia
- Prof. Chindea Mihaela
Director- Prof. Constantin Camelia Cristina
Colaboratori- învățătorii și profesorii școlii

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918, când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România, care a fost citită 1 decembrie 1918.
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.


Consiliul Naţional Român din Alba Iulia l-a angajat pe fotograful din localitate, să imortalizeze momentele importante ale acestui măreţ act istoric al românilor, însă acesta nu s-a prezentat din motive lesne de înţeles, după cum a afirmat dr. în istorie Gheorghe Anghel.



Samoilă Mârza nu a avut posibilitatea de a efectua fotografii în interiorul Sălii Unirii deoarece nu a avut permis de intrare sau credenţional (mandat scris). Din această cauză lipsesc fotografiile cu aspectele mai importante din interiorul Sălii Unirii.
Numărul redus de fotografii de la acel mare eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza, şi de timpul nefavorabil, dar mai ales de faptul că trebuiau “cărate”: aparatul, trepiedul, clişeele de sticlă, sursele de lumini etc. care erau foarte greu de transportat.


Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.
SIMBOLURILE NAȚIONALE
STEMA-eleborată după Revoluția din Decembrie 1989
Vulturul de aur cruciat- element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania)
Scutul pe care stă este de azur- simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.
Un blazon împărţit în câmpuri heraldice prezintă simbolurile provinciilor istorice româneşti de la stânga la dreapta:
Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur
Moldova: un bour negru cu o stea între coarne.
Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur.
Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.
Teritoriile adiacente Mării Negre (provincia istorică Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini afrontaţi.

DRAPELUL




Poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu a fost scris şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848 şi a fost cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi autor de manuale de muzică
După 1848, „Deşteaptă-te, române!“ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul atât în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în luptele din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial.
La 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, cântecul s-a auzit spontan pe străzi, ca un simbol al libertăţii câştigate. Astfel, instituirea ca imn naţional a venit de la sine.
- Full access to our public library
- Save favorite books
- Interact with authors


- < BEGINNING
- END >
-
DOWNLOAD
-
LIKE(2)
-
COMMENT()
-
SHARE
-
SAVE
-
BUY THIS BOOK
(from $2.99+) -
BUY THIS BOOK
(from $2.99+) - DOWNLOAD
- LIKE (2)
- COMMENT ()
- SHARE
- SAVE
- Report
-
BUY
-
LIKE(2)
-
COMMENT()
-
SHARE
- Excessive Violence
- Harassment
- Offensive Pictures
- Spelling & Grammar Errors
- Unfinished
- Other Problem

COMMENTS
Click 'X' to report any negative comments. Thanks!