Importanţa vitală.

Vitaminele sunt substanțe chimice complexe care indeplinesc un rol esențial în funcționarea normală a organismului omenesc și care, cu câteva excepții, nu pot fi sintetizate de către acesta. Ele se găsesc în majoritatea alimentelor de proveniență naturală și sunt absolut necesare pentru creșterea, menținerea vitalității și bunăstarea generală a organismului nostru.

Vitaminele au funcţii de bioregulatori (reglează reacţiile biochimice).

Necesarul de vitamine al organismului este extrem de mic, dar

importanţa lor este colosală. Dacă organismul se alimentează normal,

el este asigurat pe deplin cu doza necesară de vitamine. În cazul insuficienţei de vitamine (avitaminoză), organismul poate fi atacat de diverse boli de piele sau de sânge, de afecţiuni hepatice, ale sistemului nervos, etc. În asemenea situaţii, precum şi în cazul persoanelor care depun efort fizic şi mental susţinut, sunt recomandate produse proaspete ce conţin anumite vitamine, precum şi preparate medicinale. Este important să respectăm indicaţiile medicului privind dozarea şi modul de administrare a vitaminelor şi să nu exagerăm, deoarece excesul de vitamine (hipervitaminoză), în special al vitaminelor A şi D, este dăunător.

În prezent sunt descrise peste 30 de vitamine; este studiată structura lor, funcţiile pe care le îndeplinesc în organism. Dintre acestea, 13 tipuri de vitamine sunt mai bine cunoscute şi, respectiv, utilizate, fiind produse şi sub formă de substanţe medicamentoase. În orga-

nism pot fi sintetizate, sub acţiunea unor bacterii, doar cinci vitamine importante (B1, B2, B9, B12, K).

Vitaminele pot fi:

Ele nu sunt distruse în procesul digestiv, fiind absorbite ca atare. De aceea toate vitaminele sunt eficiente atunci când sunt administrate pe cale orală.

Vitaminele pot fi stocate în organism într-o oarecare măsură, de exemplu, vitaminele liposolubile sunt stocate 

în ficat și țesutul subcutanat, în timp ce vitamina C este stocată în cortexul suprarenal, etc. Multe dintre vitamine sunt necesare în cantități foarte mici, dar ele joacă un rol foarte important în cele mai multe reacții chimice în organism. Ele nu sunt alimente, dar nici suplimente alimentare și nici nu oferă energie, deși nici un om nu poate trăi fără vitamine. Multe dintre aceste reacții de celule sunt realizate de către enzime, fiecare alt fel de enzimă fiind responsabilă pentru desfășurarea unor reacții chimice speciale în cadrul corpului.

Enzimele sunt formate dintr-o combinație complexă de vitamine și minerale. Astfel, dacă o vitamină se întamplă să lipsească, acea enzimă nu poate fi formată și, deci, anumite funcții importante din organism, în care este implicată enzima, nu vor putea fi îndeplinite.

Vitaminele își fac efectul în cantități foarte mici. Prin urmare, nevoia totală zilnică este de obicei foarte mică. Necesarul zilnic al unei vitamine pentru o persoană variază în funcție de rata metabolismului organismului. Astfel, persoanele care efectuează munci grele, femeile însarcinate sau cele care alăptează, copiii în creștere, au nevoie de o cantitate mai mare de vitamine este mare. În general, un om care depune un efort obișnuit poate obține destule vitamine din diete echilibrate mixte.

Vitaminele sunt parțial distruse și parțial secretate de către organism. Însă sunt înlocuite, prin alimentație, în momentul în care organismul simte nevoia de vitamine.

Vitamina A (retinolul) contribuie la creştere, la tratarea bolilor de piele, de ochi, a celor gastro-intestinale, la formarea oaselor şi a dinţilor. Este un antioxidant care întărește mecanismele de apărare ale organismului. În asociere cu vitamina E protejează organismul împotriva cancerului, ameliorează vederea nocturnă, întreține pielea și mucoasele. Ea se găseşte în ficat, untură de pește, ouă; legume precum morcovul, cartofii dulci, dovleac; alte legume precum 
spanacul; fructe precum mango, papaya,
curmale, rosii, fasole verde. 
Fructele şi legumele, mai ales morcovii, 
conţin ß–caroten sau provitamina A.

Vitamina B1 (tiamina). Lipsa acestei vitamine duce la dereglări

ale sistemului nervos, la boli cardiovasculare, la atrofierea muşchilor.

Tiamina are o influenţă pozitivă asupra capacităţii de memorizare.

Vitamina B1 este vitală petru funcționarea normală a celulelor și a nervilor. Este indispensabilă schimburilor dintre celulele creierului. E vitamina de bază a intelectualilor. 
Surse : stridii, drojdie de bere, carne, fasole uscată, usturoi, ceapă, lapte, peşte, portocale, germeni de grâu, pâine și cereale, unt de arahide, ficat, ouă.

Vitamina B2 (riboflavina) este necesară celulelor respiratorii, stimulează creşterea,furnizează energia din carbohidrați, proteine și grăsimi și ajută la formarea globulelor roşii sangvine. Este de asemenea importantă pentru o dezvoltare normală a organismului și pentru producerea unor hormoni. Riboflavina previne şi cataracta, elimină oboseala ochilor. 

Surse : produsele lactate, carne, peste, cerelale de porumb si vegetale precum broccoli si asparagus, drojdie, afine , oua, crustacee, ficat, roşii.

Vitamina B3 {Niacina (denumită și acid nicotinic, sau după denumirea IUPAC: acid piridin-3-carboxilic)} este necesară pentru furnizarea energiei din carbohidrați, proteine și grăsimi, pentru sinteza grăsimilor și pentru formarea celulelor roșii. Stimulează refacerea celulară a pielii capului și a rădăcinii părului.

Surse : cereale, cartofi, varză, roșii, ficat, 
gălbenuș de ou, pește, nuci, carne de pasare.
Poate fi utilizată și ca supliment alimentar
pentru tratamentul pelagrei, care este boala specifică cauzată de deficiența de niacină. Semnele și simptomele acesteia includ: leziunile cutanate și bucale, anemia, cefaleea și oboseala. În multe state, niacina se adaugă în făină pentru a reduce riscul instalării pelagrei. Denumirea alternativă de vitamină PP provine tocmai de la faptul că este o vitamină „pelagră-preventivă”.

Acidul pantotenic (din limba greacă pantoten - de peste tot), sau vitamina B5, este cea mai răspândită vitamină, aceasta fiind prezentă în aproape toate felurile de mâncare.
Vitamina B5 ajută la procesarea vitaminelor, la transformarea în

energie a grăsimilor, hidraţilor de carbon şi proteinelor. E prezentă în

carne, ouă, legume, ficat, ciuperci, peşte, grâu ş.a.

Vitamina B6 (piridoxina) este implicată în mai multe funcţii ale organismului, contribuind în special la ameliorarea sănătăţii mentale şi fizice, la imunizarea împotriva cancerului şi aterosclerozei. Se găseşte în toate produsele animale şi vegetale.

Vitamina B6 ajută organismul să se folosească de carbohidrați și proteine. Joacă un rol cheie în prelucrarea aminoacizilor, în așezarea proteinelor. Este fundamentală pentru buna funcționare a creierului.

Surse: banane, morcovi, usturoi, varza creață, spanac, ficat, creier, maduvă, pește,nuci, alune, rinichi, ouă.

ATENTIE!!!! devine toxică când dozele sunt depășite.

Vitamina B12 este necesară pentru producerea carbohidraților, a proteinelor și a unor aminoacizi și grăsimi. Are acțiune antianemică și favorizează echilibrul nervos.

Surse: pește, ficat, gălbenuș de ou, crustacee, produse lactate.
Vitamina B12 a fost descoperită în 1926.

Cobalamina sau vitamina B12 este o vitamină hidrosolubilă implicată în metabolismul fiecărei celule din corpul uman: este un cofactor în sinteza ADN, dar și în metabolismul acizilor grași și al aminoacizilor. Are implicații importante în funcționarea normală a sistemului nervos prin sinteza de mielină, și în dezvoltarea globulelor roșii în măduvă osoasă.

Rolul: